Dicționar Român. 2013.
arestat — ARESTÁT, Ă, arestaţi, te, adj., s.m. şi f. (Persoană) care se află în stare de arest (1). – v. aresta. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ARESTÁT adj., s. (jur.) 1. adj. deţinut, închis, întemniţat, reţinut, ( … Dicționar Român
prizonier — PRIZONIÉR, Ă, prizonieri, e, s.m. şi f. 1. Militar luat în captivitate în timpul unui război şi reţinut de duşman pentru a nu mai participa la ostilităţi; p. ext. persoană căzută în mâinile unui duşman şi rămasă în puterea acestuia; captiv, prins … Dicționar Român
zăcea — ZĂCEÁ, zac, vb. II. intranz. 1. A sta întins, culcat sau tolănit pe pat, pe pământ etc. din lipsă de ocupaţie, din cauza oboselii etc. ♦ A fi doborât. Copacii zac la pământ. 2. A sta culcat în pat din cauza unei boli grele; a boli. 3. A fi mort,… … Dicționar Român
arestant — ARESTÁNT, Ă, arestanţi, te, s.m. şi f. (înv.) Arestat. – Din germ. Arrestant. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ARESTÁNT s. v. arestat, deţinut, întemniţat, prizonier. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime arestánt s … Dicționar Român
pensionar — PENSIONÁR, Ă, pensionari, e s.m. şi f. 1. Persoană care primeşte pensie. ♦ Persoană care primeşte o subvenţie, un subsidiu. 2. Persoană internată într un azil sau într un ospiciu. ♦ Persoană închisă într o închisoare; deţinut. ♦ Animal închis… … Dicționar Român
poprit — POPRÍT, Ă, popriţi, te, adj. 1. (jur.; despre bunuri, bani) Pe care s a aplicat o poprire. 2. (înv.) Interzis, oprit. ♦ (Despre oameni) Reţinut, arestat. – v. popri. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 POPRÍT adj. v. arestat,… … Dicționar Român
rob — ROB, ROÁBĂ, robi, roabe s.m. şi f. 1. (În evul mediu, în ţările române) Om aflat în dependenţă totală faţă de stăpânul feudal, fără ca acesta să aibă dreptul de a l omorî. ♦ Om care munceşte din greu. ♦ Persoană luată în captivitate (şi folosită… … Dicționar Român
robaş — robáş, robáşi, s.m. (reg.) deţinut, întemniţat. Trimis de blaurb, 15.11.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
slobod — SLÓBOD, Ă, slobozi, de, adj. (pop.; în concurenţă cu liber) 1. (Despre oameni) Care se bucură de deplinătatea drepturilor politice şi cetăţeneşti : liber. ♦ (Despre popoare, state) Independent, neatârnat. ♦ (Despre oraşe) Autonom. 2. (Despre… … Dicționar Român
vârî — VÂRÎ, vâr, vb. IV. 1. tranz. A băga, a introduce. ♢ expr. A i vârî cuiva (ceva) pe gât = a sili pe cineva să accepte un lucru împotriva voinţei, interesului sau plăcerii sale. A i vârî cuiva (ceva) în cap = a) a face pe cineva să priceapă bine un … Dicționar Român
