rob

rob
ROB, ROÁBĂ, robi, roabe s.m. şi f. 1. (În evul mediu, în ţările române) Om aflat în dependenţă totală faţă de stăpânul feudal, fără ca acesta să aibă dreptul de a-l omorî. ♦ Om care munceşte din greu. ♦ Persoană luată în captivitate (şi folosită la munci grele); captiv. ♦ (pop.) Deţinut, întemniţat. ♦ fig. Persoană foarte supusă, foarte devotată cuiva. ♦ (În limbajul bisericesc) Persoană credincioasă; creştin. 2. Om aflat în relaţii social-politice de subjugare, de aservire. 3. fig. Persoană subjugată de o pasiune, de o preocupare copleşitoare, de o obligaţie. – Din sl. robŭ.
Trimis de RACAI, 22.11.2003. Sursa: DEX '98

DRUMUL RÓBILOR s. v. calea lactee, calea-laptelui.
Trimis de siveco, 20.11.2007. Sursa: Sinonime

ROB s. 1. v. sclav. 2. captiv. (rob la turci.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ROB s. v. condamnat, deţinut, ocnaş, osândit, puşcăriaş.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

rob s. m., pl. robi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ROB (roábă (robi, roábe) m. şi f. 1) (în orânduirea sclavagistă) Persoană aflată în dependenţă totală de un stăpân; sclav; serv; şerb. ♢ Calea (sau Drumul)-robilor constelaţie constituită dintr-o îngrămădire de stele în formă de brâu luminos; Calea Lactee. 2) ist. Prizonier de război folosit la munci grele; captiv. rob la turci. 3) fig. Persoană care munceşte din greu. 4) fig. Persoană foarte supusă, care ascultă şi execută orbeşte ordinele cuiva; sclav. ♢ robul lui Dumnezeu se spune, în limbajul bisericesc, oricărui credincios. 5) fig. Persoană obsedată permanent (de o preocupare); sclav. rob al pasiunii. /<sl. robu
Trimis de siveco, 18.02.2007. Sursa: NODEX

rob (róbi), s.m. – 1. Captiv, prizonier de război. – 2. Sclav. – 3. (Bihor) Hoţ. – Mr. rob. sl. rabŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 42; Cihac, II, 315), cf. sb., cr., ceh., pol., alb., mag. rab. – Der. roabă, s.f. (sclavă; tărăboanţă), la care sensul al doilea este tot sl., cf. sb. raba "căruţă" (după Lacea, Dacor., III, 745, din săs. Rabber); robaci, adj. (Mold., asiduu, harnic); robi, vb. (a captiva, a face sclav; a se duce; a trăi ca sclav), cf. sl. rabiti; robie, s.f. (sclavie, captivitate), cf. sb., cr. robia; robcă, s.f. (înv., sclavă); robime, s.f. (înv., sclavi); roboti, vb. (Mold., a munic, a trudi), din sl. rabotiti "a face robi", cf. rus. rabotatĭ "a munci"; robotă (var. robot), s.f. (Trans., clacă; muncă), din sl. rabota "captivitate", cf. ceh., pol., rus. rabota, bg. rabot; roboteală, s.f. (muncă, activitate); robotaş, s.m. (Trans., clăcaş), din sb. rabotaš, mag. rabotos; robşag, s.n. (Maram., sclavie), din mag. rabsag; desrobi, vb. (a elibera, a da libertate); desrobitor, adj. (liberator); robot, s.m. (robot, automat), din ceh. robota prin intermediul fr. robot.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу
Synonyms:
, , , , , / ,


Look at other dictionaries:

  • rob — rob …   Dictionnaire des rimes

  • Rob — ist ein männlicher Vorname. Herkunft und Bedeutung Rob ist die Kurzform von Robert und Robin. Bekannte Namensträger Rob Baan (* 1943), niederländischer Fußballtrainer und Sportdirektor Rob Blake (* 1969), kanadischer Eishockeyspieler Rob Bottin… …   Deutsch Wikipedia

  • rob — S3 [rɔb US ra:b] v past tense and past participle robbed present participle robbing [T] [Date: 1200 1300; : Old French; Origin: rober] 1.) to steal money or property from a person, bank etc →↑steal, burgle ↑burgle ▪ They killed four policemen… …   Dictionary of contemporary English

  • ROB — Cette page d’homonymie répertorie les différents sujets et articles partageant un même nom …   Wikipédia en Français

  • rob — 1. (rob) s. m. Terme de pharmacie. Suc de fruit quelconque épaissi en consistance de miel par l évaporation, avant qu il ait fermenté. ÉTYMOLOGIE    Espagn. rob ; portug. arrobe, robe ; ital. robe, rob ; de l arabe arrobe, qui vient du persan… …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • Rob D — Rob Dougan (auch bekannt als Rob D) ist ein in London lebender australischer Pop Musiker. Durch seinen innovativen Stil, der am besten als ein Mix aus Dance, House und klassischer Musik zu beschreiben ist, erregte er mit seinem Song Clubbed to… …   Deutsch Wikipedia

  • rob — [ rab ] verb transitive ** 1. ) to take money or property illegally from a person or place, often using threats or violence: They were planning to rob the museum. rob someone of something: Daniel was robbed of his car, briefcase, and cellphone.… …   Usage of the words and phrases in modern English

  • rob — vb Rob, plunder, rifle, loot, burglarize are comparable when they mean to take unlawfully possessions of a person or from a place. All in this basic use imply both an owner of and value inherent in the thing taken. In its basic and legal use rob… …   New Dictionary of Synonyms

  • rob — /rob/, v., robbed, robbing. v.t. 1. to take something from (someone) by unlawful force or threat of violence; steal from. 2. to deprive (someone) of some right or something legally due: They robbed her of her inheritance. 3. to plunder or rifle… …   Universalium

  • Rob — Rob, n. [F.; cf. Sp. rob, It. rob, robbo, Pg. robe, arrobe, Ar. rubb, robb, Per. rub.] The inspissated juice of ripe fruit, obtained by evaporation of the juice over a fire till it acquires the consistence of a sirup. It is sometimes mixed with… …   The Collaborative International Dictionary of English

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”