- îngrozitor
- ÎNGROZITÓR, -OÁRE, îngrozitori, -oare, adj. Care îngrozeşte; înspăimântător, înfricoşător, înfiorător, îngrozit, grozav, groaznic. ♦ (Adverbial) a) Foarte mult, foarte intens. Suferă îngrozitor. b) (Înaintea unui adjectiv sau a unui adverb, de care se leagă prin prep. "de") Foarte. Îngrozitor de zgârcit. – Îngrozi + suf. -tor.Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98ÎNGROZITÓR adj. 1. v. groaznic. 2. cumplit, cutremurător, fioros, groaznic, grozav, înfiorător, înfricoşător, înspăimântător, macabru, mon-struos, oribil, sângeros, teribil, zguduitor, (livr.) abominabil, terifiant, terific, (înv. şi pop.) rău. (O crimă îngrozitoroare.) 3. v. cumplit. 4. v. atroce. 5. colosal, cumplit, extraordinar, fenomenal, formidabil, groaznic, grozav, infernal, înfiorător, înspăimântător, năprasnic, straşnic, teribil, (Transilv.) pogan, (fig.) îndrăcit, turbat. (O vijelie îngrozitoroare.)Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeîngrozitór adj. m., pl. îngrozitóri; f. sg. şi pl. îngrozitoáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficÎNGROZITÓR1 adv. 1) Foarte tare. Mă doare îngrozitor. 2) (urmat de un adjectiv cu prepoziţia de) Extraordinar; extrem. Mi-e îngrozitor de urât. îngrozitor de supărat. /a îngrozi + suf. îngrozitortorTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXÎNGROZIT//ÓR2 îngrozitoroáre (îngrozitoróri, îngrozitoroáre) Care îngrozeşte; capabil să provoace groază; înspăimântător; înfricoşător; înfiorător; sinistru. Vuiet îngrozitor. Scenă îngrozitoroare. /a îngrozi + suf. îngrozitortorTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.