Dicționar Român. 2013.
anxios — ANXIÓS, OÁSĂ, anxioşi, oase, adj. Neliniştit, îngrijorat, încordat. [pr.: xi os] – Din fr. anxieux. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ANXIÓS adj. v. îngrijorat, neliniştit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime anxiós … Dicționar Român
teme — TÉME, tem, vb. III. 1. refl. A simţi teamă, a fi cuprins de frică. ♢ expr. Cine e muşcat de şarpe se teme şi de şopârlă = cel păţit e fricos, prevăzător. Mă tem că... = mi se pare că..., socotesc că..., am sentimentul (neplăcut) că... ♦ A fi… … Dicționar Român
alarmat — ALARMÁT, Ă, alarmaţi, te, adj. Care a devenit neliniştit, îngrijorat; alertat. – v. alarma. Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Alarmat ≠ calm, liniştit Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime ALARMÁT adj. v. îngrijorat. Trimis de … Dicționar Român
impacientat — IMPACIENTÁT, Ă, impacientaţi, te, adj. (livr.) Nerăbdător. ♦ Neliniştit, îngrijorat. [pr.: ci en ] – v. impacienta. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 IMPACIENTÁT adj. v. alarmat, intrigat, îngrijorat, neliniştit. Trimis de siveco, 13.09 … Dicționar Român
neliniştit — NELINIŞTÍT, Ă, neliniştiţi, te, adj. Care nu este liniştit; care se mişcă, se agită, se frământă (continuu), care nu stă locului; cuprins de agitaţie, de frământare, de neastâmpăr; agitat, tulburat. – Ne + liniştit. Trimis de LauraGellner,… … Dicționar Român
Neagu Djuvara — Djuvara in November 2008 Born August 18, 1916 (1916 08 18) (age 95) Bucharest, Romania Occupation … Wikipedia
adânc — ADẤNC, Ă, (1) adânci, adj., (II) adâncuri, s.n. I. adj. 1. (Despre ape, cavităţi sau lucruri concave) Al cărui fund se află la o distanţă (relativ) mare de marginea de sus, de suprafaţă; adâncit, afund, adâncat, adâncos. ♢ expr. (A ajunge, a trăi … Dicționar Român
calm — CALM, Ă, calmi, e, adj., s.n. I. adj. 1. (Despre natură) Care se află în stare de linişte deplină. ♢ Calm ecuatorial = zonă îngustă de o parte şi de alta a ecuatorului, cu presiune atmosferică scăzută, vânturi slabe şi ploi abundente. Calm… … Dicționar Român
duce — DÚCE1, duc, vb. III I. tranz. 1. A transporta ceva sau pe cineva într un anumit loc, a lua ceva sau pe cineva dintr un loc şi al pune în altul. ♢ expr. a duce (pe cineva) la groapă = a conduce un mort la locul de înmormântare. 2. A lua pe cineva… … Dicționar Român
dârdora — dîrdora s.f. – Ardoare, zel, căldură (în expresia în dîrdora, în toi). tc. daldirmak a se cufunda; a fi îngrijorat intensiv de la dalmak, cf. iud. sp. dadirjar a cufunda . După Candrea şi Scriban, este în legătură cu dîrdîi şi cu bg. dărdorĭa a… … Dicționar Român
