înfierare

înfierare
ÎNFIERÁRE s.f. Acţiunea de a înfiera; înfierat1. – v. înfiera.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ÎNFIERÁRE s. 1. (reg.) săgnire. (înfierare unui animal domestic.) 2. v. stigmatizare. 3. v. dezaprobare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

înfieráre s. f. (sil. -fie-), g.-d. art. înfierării; pl. înfierări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • stigmatizare — STIGMATIZÁRE, stigmatizări, s.f. Acţiunea de a stigmatiza; înfierare. – v. stigmatiza. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  STIGMATIZÁRE s. 1. înfierare, (rar) înfierat, (înv.) pecetluire. (stigmatizare unui sclav.) 2. v. dezaprobare.… …   Dicționar Român

  • dezaprobare — DEZAPROBÁRE, dezaprobări, s.f. Acţiunea de a dezaproba; (concr.) cuvinte, act scris etc. prin care se dezaprobă ceva. – v. dezaproba. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Dezaprobare ≠ acceptare, aprobare, consimţire, încuviinţare… …   Dicționar Român

  • înfierat — ÎNFIERÁT1 s.n. Înfierare. – v. înfiera. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎNFIERÁT2, Ă, înfieraţi, te, adj. 1. (Despre animale) Însemnat cu fierul roşu; (despre semne) aplicat cu fierul roşu. 2. fig. Osândit în public; stigmatizat. 3 …   Dicționar Român

  • dezavuare — DEZAVUÁRE, dezavuări, s.f (livr.) Faptul de a dezavua. [pr.: vu a ] – v. dezavua. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DEZAVUÁRE s. v. blam, blamare, condam nare, desolidarizare, dezaprobare, înfierare, neaprobare, reprobare, res… …   Dicționar Român

  • osândire — OSÂNDÍRE, osândiri, s.f. (pop.) Acţiunea de a osândi şi rezultatul ei; condamnare. ♦ (înv.) Necaz, suferinţă. ♢ loc. adj. În osândire = asuprit, urgisit; chinuit. – v. osândi. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  OSÂNDÍRE s. v.… …   Dicționar Român

  • pecetluire — PECETLUÍRE, pecetluiri, s.f. Faptul de a (se) pecetlui; pecetluit1. – v. pecetlui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PECETLUÍRE s. 1. v. sigilare. 2. v. ştampilare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  PECETLUÍRE s …   Dicționar Român

  • prihană — PRIHÁNĂ, prihane, s.f. (Rar) Faptă care încalcă morala; vină morală, necinste; păcat. ♢ loc. adj. Fără (de) prihană = curat, pur2, nevinovat; cast. – Din ucr. pryhana. Trimis de ana zecheru, 17.11.2008. Sursa: DEX 98  PRIHÁNĂ s. v. abatere,… …   Dicționar Român

  • reprehensiune — REPREHENSIÚNE, reprehensiuni, s.f. Mustrare, reproş; (reproş) blam. [pr.: si u ] – Din fr. répréhension, lat. reprehensio, onis. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  REPREHENSIÚNE s. v. blam, blamare, con damnare, dezaprobare,… …   Dicționar Român

  • reprobaţiune — REPROBAŢIÚNE, reprobaţiuni, s.f. (Rar) Reprobare. [pr.: ţi u ] – Din fr. réprobation, lat. reprobatio, onis. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  REPROBAŢIÚNE s. v. blam, blamare, condamnare, dezaprobare, înfierare, neaprobare,… …   Dicționar Român

  • sancţionare — SANCŢIONÁRE, sancţionări, s.f. Acţiunea de a sancţiona şi rezultatul ei. [pr.: ţi o ] – v. sancţiona. Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX 98  SANCŢIONÁRE s. I. 1. v. pedepsire. 2. v. penalizare. II. v. confirmare …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”