îndatora

îndatora
ÎNDATORÁ, îndatorez, vb. I. 1. tranz. A obliga, a impune ca o datorie. 2. tranz. A obliga pe cineva la recunoştinţă printr-un ajutor dat la nevoie. 3. refl. A face datorii; a se împrumuta; a se încurca în datorii. ♦ tranz. A da un bun în gaj în schimbul unui împrumut. [var.: îndatorí vb. IV] – În + dator.
Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98

ÎNDATORÁ vb. 1. v. împrumuta. 2. v. obliga. 3. v. an-gaja.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

îndatorá vb., ind. prez. 1 sg. îndatoréz, 3 sg. şi pl. îndatoreáză; ger. îndatorând
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ÎNDATOR//Á îndatoraéz tranz. 1) A obliga moral la recunoştinţă. Prietenia mă îndatoraează. 2) (persoane) A sili pe baza unei obligaţii. Regula îndatoraează. 3) (bunuri materiale) A oferi drept garanţie în schimbul unui împrumut. 4) A face să se îndatoreze; a face dator. /în + dator
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE ÎNDATOR//Á mă îndatoraéz intranz. A intra în datorii; a deveni dator. /în + dator
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • îndatorá — vb., ind. prez. 1 sg. îndatoréz, 3 sg. şi pl. îndatoreázã; ger. îndatorấnd …   Romanian orthography

  • obliga — OBLIGÁ, oblíg, vb. I. 1. tranz. A constrânge, a sili (pe cineva la ceva); a impune. 2. tranz. şi refl. A (se) îndatora. 3. refl. A se angaja, a şi lua o sarcină, o răspundere. – Din lat. obligare, fr. obliger. Trimis de ana zecheru, 30.04.2004.… …   Dicționar Român

  • contracta — CONTRACTÁ, contractez, vb. I. I. tranz. 1. A încheia un contract. 2. A lua asupra sa o obligaţie, a se îndatora la... ♢ expr. A contracta o datorie = a face o datorie, a se împrumuta. 3. A se molipsi de..., a se îmbolnăvi de ..., a lua o boală …   Dicționar Român

  • lega — LEGÁ1, leg, vb. I. I. tranz. 1. A împreuna, a uni strâns (printr un nod, o fundă) capetele de sfoară, de aţă, de sârmă, de lanţ etc. (astfel încât să formeze un tot). ♢ expr. A lega (sau a strânge) băierile de la pungă (sau pungii) = a face… …   Dicționar Român

  • îndatori — ÎNDATORÍ vb. IV. v. îndatora. Trimis de valeriu, 14.01.2008. Sursa: DEX 98  A ÎNDATOR//Í îndatoriésc tranz. pop. 1) (bani sau lucruri) A da pentru un timp (cu condiţia restituirii); a împrumuta. 2) (bani sau lucruri) A lua pentru un timp (cu… …   Dicționar Român

  • adeveri — ADEVERÍ, adeveresc, vb. IV. tranz. şi refl. A (se) confirma, a (se) susţine, a (se) întări justeţea, exactitatea unui fapt sau a unei afirmaţii. ♦ A (se) dovedi ca adevărat. [var.: adevărá vb. I] – Din adevăr. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • angaja — ANGAJÁ, angajez, vb. I. 1. tranz. şi refl. A lua pe cineva sau a intra în slujbă; a (se) încadra într un loc de muncă; a (se) tocmi. ♦ tranz. A primi să efectueze o lucrare, o însărcinare specială etc. în condiţii determinate. A angaja o lucrare… …   Dicționar Român

  • aprumuta — APRUMUTÁ vb. v. da, împrumuta, îndatora, lua. Trimis de siveco, 09.03.2009. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • apuca — APUCÁ, apúc, vb. I. I. 1. tranz. A prinde, a lua, a înşfăca, a înhăţa (cu mâna). ♦ A pune mâna (în grabă) pe ce are la îndemână; a lua, a şi însuşi ceva la repezeală. ♢ expr. (intranz.) (Care) pe unde apucă = (Care) pe unde nimereşte. Pe apucate …   Dicționar Român

  • dator — DATÓR, OÁRE, datori, oare, adj. 1. Care are de plătit cuiva o datorie (bănească). ♢ expr. Dator vândut = plin de datorii. A scoate pe cineva dator = a i pretinde cuiva achitarea unei sume pe care nu o datorează. ♦ Îndatorat faţa de cineva pentru… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”