cătinel — CĂTINÉL adv. Încetinel, lin, domol; tiptil. ♢ expr. (Rar) Nel cătinel = încet încet. [var.: câtinél adv.] – lat. *cautelinus cu precauţie (< cautela prevedere ). Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 Cătinel ≠ grăbit Trimis de siveco … Dicționar Român
agale — AGÁLE adv. Fără grabă; domol. – Din ngr. agália. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Agale ≠ grăbit, iute, repede, grabnic, zorit Trimis de siveco, 13.10.2008. Sursa: Antonime AGÁLE adv. alene, binişor, domol, încet, încetinel,… … Dicționar Român
binişor — BINIŞÓR adv. Diminutiv al lui bine. ** Cu băgare de seamă; fără grabă, cu calm. ♢ expr. Şezi binişor! = fii cuminte! astâmpără te! ♦ Cu blândeţe, prietenos. ♢ expr. (Substantivat) (A lua pe cineva sau a o lua) cu binişorul = (a proceda) cu… … Dicționar Român
câtingan — CÂTINGÁN adv. v. agale, alene, binişor, domol, încet, încetinel, încetişor, lin, liniştit, uşurel. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
iavaş — IAVÁŞ adv. (fam.; în loc.) Iavaş iavaş = încet, binişor, fără grabă. – Din tc. yavaş. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 IAVÁŞ adv. v. agale, alene, binişor, domol, încet, încetinel, încetişor, lín, liniştit, uşurel. Trimis de siveco, 13 … Dicționar Român
mereu — MERÉU, ÉIE, merei, eie, adv., adj. I. adv. 1. Fără răgaz, neîncetat, neîntrerupt, continuu, întruna; la intervale scurte. ♦ Din ce în ce mai mult. Se depărtează mereu. 2. (reg.) Încet, fără grabă, domol; alene, liniştit, potolit. II. adj. 1. (înv … Dicționar Român
rara — RÁRA adv. (Rar) Încet, domol, pe îndelete. – Rar + suf. a. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RÁRA adv. v. agale, alene, binişor, domol, încet, încetinel, încetişor, lin, liniştit, uşurel. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
încet — ÎNCÉT, ÎNCEÁTĂ, înceţi, te, adj., adv. 1. adj. Fără viteză; liniştit, lin, domol. ♦ (Despre oameni) Care reacţionează cu întârziere, care face ceva în ritm lent. ♦ (Despre judecată, gândire) Care raţionează cu greutate; greoi. 2. adj. (Despre… … Dicționar Român
încetini — ÎNCETINÍ, încetinesc, vb. IV. tranz. A face să scadă din viteză, intensitate etc.; a potoli, a domoli: p. ext. a întârzia. a amâna. – Din încet (după încetinel). Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 A încetini ≠ a (se) grăbi, a accelera … Dicționar Român
încetişor — ÎNCETIŞÓR adv. Diminutiv al lui încet; încetinel (2). ♦ (Substantivat; în expr.) (A lua pe cineva sau a o lua) cu încetişorul = (a lua pe cineva sau a o lua) cu blândeţe, cu tact, cu binişorul. – Încet + suf. işor. Trimis de valeriu, 25.04.2003.… … Dicționar Român