Dicționar Român. 2013.
duh — DUH, duhuri, s.n. 1. (În superstiţii) Fiinţă supranaturală, imaterială; arătare, strigoi, stafie. ♢ Sfântul Duh = una dintre cele trei ipostaze sub care este înfăţişată trinitatea divină în creştinism. ♦ Spirit rău, drac, diavol. 2. Suflet,… … Dicționar Român
minciună — MINCIÚNĂ, minciuni, s.f. 1. Denaturare intenţionată a adevărului având de obicei ca scop înşelarea cuiva; neadevăr. ♢ expr. A da (sau a face) (pe cineva) de minciună sau a prinde (pe cineva) cu minciuna = a dovedi că cineva a spus un neadevăr. A… … Dicționar Român
putoare — PUTOÁRE, putori, s.f. Miros urât, greu, neplăcut; duhoare. ♦ Epitet injurios dat unui om leneş, murdar sau imoral; p. ext. epitet dat unei femei de moravuri uşoare. – lat. putor, is. Trimis de ana zecheru, 28.04.2004. Sursa: DEX 98 PUTOÁRE s.… … Dicționar Român
puţi — PUŢÍ, put, vb. IV. intranz. A răspândi un miros greu, neplăcut; a mirosi urât. ♢ expr. A puţi locul sub cineva sau a i puţi cuiva urma, se spune despre cineva foarte leneş. A puţi a pustiu = a fi gol. Nici nu pute, nici nu miroase = nu i nici bun … Dicționar Român
