îmbujorá — vb., ind. prez. 1 sg. îmbujoréz, 3 sg. şi pl. îmbujoreázã; conj. prez. 3 sg. şi pl. îmbujoréze … Romanian orthography
aburi — ABURÍ, aburesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) acoperi cu picături fine provenite din condensarea aburilor (1). 2. intranz. A scoate, a produce aburi (1). 3. refl. (Rar) A se aprinde, a se înroşi, a se îmbujora (la faţă). 4. tranz. fig. A… … Dicționar Român
aprinde — APRÍNDE, aprínd, vb. III. 1. tranz. A face să ardă focul sau un material combustibil; a da foc unui obiect. ♢ expr. A şi aprinde paie în cap = a şi crea singur o neplăcere; a o păţi cu cineva, a nu putea scăpa de cineva. ♦ refl. A începe să ardă … Dicționar Român
congestiona — CONGESTIONÁ, congestionez, vb. I. refl. A avea o congestie. ♦ A se aprinde la faţă, a se înroşi, a se îmbujora. [Pr: ti o ] – Din fr. congestionner. Trimis de irene bujenita, 15.09.2003. Sursa: DEX 98 CONGESTIONÁ vb. 1. a se înroşi, (pop. fig.) … Dicționar Român
roşi — ROŞÍ, roşésc, vb. IV. tranz., intranz. şi refl. A căpăta sau a face să capete o culoare roşie, a deveni sau a face să devină roşu; a (se) înroşi. ♦ intranz. şi refl. A se îmbujora. – Din roşu. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
rumeni — RUMENÍ, rumenesc, vb. IV. 1. refl. şi tranz. A deveni sau a face să devină rumen2; a (se) colora în roşu. 2. refl. (pop.) A se farda, a se machia, a se sulimeni. – Din rumen2. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RUMENÍ vb. 1 … Dicționar Român
îmbujorare — ÎMBUJORÁRE, îmbujorări, s.f. Acţiunea de a se îmbujora. – v. îmbujora. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎMBUJORÁRE s. 1. împurpurare, înroşire, roşire, rumenire, (fig.) aprindere. (Emoţia determină îmbujorare obrajilor ei.) 2.… … Dicționar Român
înflori — ÎNFLORÍ, înfloresc, vb. IV. I. intranz. A face, a da flori; a se acoperi de flori. II. 1. intranz. fig. A şi face apariţia, a se arăta; a se ivi; a se dezvolta, a creşte, a prospera. ♦ A fi în toată frumuseţea, strălucirea. ♦ (Despre faţă) A se… … Dicționar Român
înroşi — ÎNROŞÍ, înroşesc, vb. IV. 1. refl. şi tranz. A face să capete sau a căpăta culoarea roşie; a (se) face roşu; a (se) îmbujora, a (se) înflăcăra, a (se) împurpura. ♦ A (se) încinge în foc. 2. tranz. (Rar) A colora, a vopsi în roşu; a roşi. 3. refl … Dicționar Român
bujor — BUJÓR, bujori, s.m. 1. Nume dat unor plante erbacee, dintre care una (numită şi bujor de grădină) are flori mari, roşii, roz sau albe, iar alta (numită şi bujor de câmp) are flori roşii ca sângele (Paeonia). ♢ Bujor românesc = specie de bujor… … Dicționar Român
