înflori

înflori
ÎNFLORÍ, înfloresc, vb. IV. I. intranz. A face, a da flori; a se acoperi de flori. II. 1. intranz. fig. A-şi face apariţia, a se arăta; a se ivi; a se dezvolta, a creşte, a prospera. ♦ A fi în toată frumuseţea, strălucirea. ♦ (Despre faţă) A se îmbujora, a se lumina. 2. tranz. A împodobi (prin cusături, desene, ornamente etc.), a înfrumuseţa. ♦ fig. A exagera. 3. tranz. (pop.) A face ca o pânză sau un obiect confecţionat din pânză să devină alb-strălucitor (prin spălare şi uscare la soare). – lat. inflorire.
Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98

ÎNFLORÍ vb. (bot.) a se deschide, a se desfoia. (Garoafele au înflori.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

ÎNFLORÍ vb. v. apărea, arăta, exagera, ivi, propăşi, prospera.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

înflorí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. înflorésc, imperf. 3 sg. înfloreá; conj. prez. 3 sg. şi pl. înfloreáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ÎNFLOR//Í înfloriésc 1. intranz. 1) (despre plante, terenuri) A face flori; a se acoperi cu flori. 2) (despre flori) A-şi deschide bobocii. 3) fig. A se dezvolta în condiţii favorabile şi în toată plenitudinea; a prospera. Arta înflorieşte. 4) A căpăta aspectul unei flori; a deveni parcă presărat cu flori. Au înfloriit ferestrele de ger. 5) fig. (despre obraji, faţă) A deveni rumen; a se face roşu (ca bujorul); a se rumeni; a se îmbujora. 6) (despre unele produse alimentare, de obicei lichide) A prinde floare; a se acoperi cu un strat subţire de mucegai. /<lat. inflorire
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • prospera — PROSPERÁ, prospér, vb. I. intranz. A se afla sau a se dezvolta în condiţii fericite, favorabile; a înflori, a progresa. [prez. ind. şi: prosperez] – Din fr. prospérer. Trimis de RACAI, 22.11.2003. Sursa: DEX 98  PROSPERÁ, prospér, vb. I. intranz …   Dicționar Român

  • înflorit — ÎNFLORÍT, Ă, înfloriţi, te, adj. I. (Despre plante) Care a făcut, a dat flori; acoperit de flori, plin de flori; (despre flori) care şi a deschis bobocii. II. 1. fig. (Despre faţă; p. ext. despre oameni) Îmbujorat; luminat. 2. Împodobit cu desene …   Dicționar Român

  • ecloza — eclozá vb., ind. prez. 3 sg. eclozeáză Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  A ECLOZ//Á pers. 3 eclozaeásă intranz. 1) (despre pui) A ieşi din găoace. 2) (despre flori) A şi desface bobocii; a înflori /<fr. éclore …   Dicționar Român

  • reînflori — REÎNFLORÍ, reînflorésc, vb. IV. tranz. A înflori din nou. – Re1 + înflori. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  reînflorí vb. înflori Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic …   Dicționar Român

  • desfoia — DESFOIÁ, desfói, vb. I. 1. tranz. A desprinde, a smulge petalele unei flori. 2. refl. (Despre flori sau boboci) A înflori, a se deschide. – Des1 + [în]foia. Trimis de IoanSoleriu, 12.07.2004. Sursa: DEX 98  DESFOIÁ vb. v. înflori. Trimis de… …   Dicționar Român

  • renaşte — RENÁŞTE, renásc, vb. III. intranz. A se naşte din nou, a lua fiinţă. ♦ A se arăta, a se ivi din nou, a reapărea. ♦ A se trezi la viaţă, a se înnoi, a se înviora, a înflori. ♦ A se forma; a se reface. – Re1 + naşte (după fr. renaître). Trimis de… …   Dicționar Român

  • înflorire — ÎNFLORÍRE, înfloriri, s.f. Acţiunea de a înflori. – v. înflori. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎNFLORÍRE s. v. belşug, bogăţie, bunăstare, exagerare, propăşire, prosperare, pros peritate. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • înfloritor — ÎNFLORITÓR, OÁRE, înfloritori, oare, adj. Care e în plină dezvoltare, care prosperă. – Înflori + suf. tor. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98  ÎNFLORITÓR adj. v. prosper. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  înfloritór adj …   Dicționar Român

  • înfloritură — ÎNFLORITÚRĂ, înflorituri, s.f. Podoabă, ornament, broderie. ♦ fig. Adaos personal (la o povestire, la o expunere); exagerare. – Înflori + suf. tură. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98  ÎNFLORITÚRĂ s. ornament, podoabă. Trimis de siveco …   Dicționar Român

  • apărea — APĂREÁ, apár, vb. II. intranz. 1. A se arăta în faţa cuiva, a deveni vizibil cuiva, a se ivi; a lua naştere. ♦ A se arăta (cuiva) sub o anumită înfăţişare, a lua (pentru cineva) un anumit aspect. 2. (Despre publicaţii) A ieşi de sub tipar. [var …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”