imbracare — (o imbragare) v. tr. [der. di braca (o braga ), col pref. in 1](io imbraco, o imbrago, tu imbrachi, o imbraghi, ecc.). 1. [legare con una braca un oggetto pesante o una persona che si deve sollevare] ▶◀ imbrigliare. 2. (disus.) [mettere le fasce… … Enciclopedia Italiana
imbracare — im·bra·cà·re v.tr. 1. CO cingere con corde, cavi e sim. un oggetto pesante per sollevarlo o trasportarlo 2. TS venat. applicare la braca agli uccelli da richiamo 3. TS legat. → imbrachettare 4. CO mettere le brache, spec. a un neonato; mettere un … Dizionario italiano
imbracare — {{hw}}{{imbracare}}{{/hw}}v. tr. (io imbraco , tu imbrachi ) Cingere con corde o catene un oggetto pesante che deve essere sollevato e trasportato … Enciclopedia di italiano
imbracare — v. tr. legare, stringere, cingere, imbrigliare … Sinonimi e Contrari. Terza edizione
galoşare — GALOŞÁRE, galoşări, s.f. Operaţie de îmbrăcare în piele sau în cauciuc a părţii de jos a unui obiect de încălţăminte; p. ext. întăritură de piele sau cauciuc cu care se execută această operaţie. – Din galoş. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX … Dicționar Român
îmbrăca — ÎMBRĂCÁ, îmbrác, vb. I. refl. şi tranz. 1. A( şi) acoperi corpul cu veşminte. ♦ refl. A purta haine de o anumită croială, de o anumită calitate etc. 2. A şi procura sau a procura cuiva hainele trebuincioase. 3. A (se) acoperi, a (se) înveli. ♦… … Dicționar Român
imbracatura — im·bra·ca·tù·ra s.f. 1. CO l imbracare, l imbracarsi e il loro risultato | insieme dei cavi, delle corde e sim. che serve per imbracare 2. TS sport cintura fornita di cosciali e talvolta di bretelle, indossata spec. dagli alpinisti per… … Dizionario italiano
echipare — ECHIPÁRE, echipări, s.f. Acţiunea de a (se) echipa şi rezultatul ei; îmbarcare; pregătire; înzestrare. – v. echipa. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Echipare ≠ dezechipare Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … … Dicționar Român
înveşmântare — ÎNVEŞMÂNTÁRE, înveşmântări, s.f. Acţiunea de a (se) înveşmânta; îmbrăcare. ♦ (Rar) Îmbrăcăminte. [var.: învesmântáre, învestmântáre s.f.] – v. înveşmânta. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNVEŞMÂNTÁRE s. v. îmbrăcare. Trimis de… … Dicționar Român
embraquer — [ ɑ̃brake ] v. tr. <conjug. : 1> • 1694; de en et braquer ♦ Mar. Tendre, raidir (un cordage). ● embraquer verbe transitif (italien imbracare) Tirer sur un cordage de marine pour le raidir. embraquer [ɑ̃bʀake] v. tr … Encyclopédie Universelle
