- văitător
- VĂITĂTÓR, -OÁRE, văitători, -oare, adj. (Rar.) Care se vaită, care se tânguieşte; căruia îi place să se vaite cu orice prilej; văităreţ. [var.: văietătór, -oare adj.] – Văita + suf. -ător.Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX '98VĂITĂTÓR adj. v. plângăcios, plângăreţ, scâncit, smiorcăit, văicăreţ.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimevăitătór adj. m., pl. văitătóri; f. sg. şi pl. văitătoáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.