văitător

văitător
VĂITĂTÓR, -OÁRE, văitători, -oare, adj. (Rar.) Care se vaită, care se tânguieşte; căruia îi place să se vaite cu orice prilej; văităreţ. [var.: văietătór, -oare adj.] – Văita + suf. -ător.
Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

VĂITĂTÓR adj. v. plângăcios, plângăreţ, scâncit, smiorcăit, văicăreţ.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

văitătór adj. m., pl. văitătóri; f. sg. şi pl. văitătoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • plângăcios — PLÂNGĂCIÓS, OÁSĂ, plângăcioşi, oase, adj. Plângăreţ. – Plânge + suf. ăcios. Trimis de oprocopiuc, 24.03.2004. Sursa: DEX 98  PLÂNGĂCIÓS adj. plângăreţ, scâncit, smiorcăit, văicăreţ, (rar) plângaci, văităreţ, văitător, (fam.) bâzâit. (Ce copil… …   Dicționar Român

  • smiorcăit — SMIORCĂIT1 s.n. Faptul de a (se) smiorcăi; zgomot specific produs de cel care (se) smiorcăie; smiorcăială, smârcâială, smârcâit1. – v. smiorcăi. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SMIORCĂÍT2, Ă, smiorcăiţi, te, adj. Plângăreţ,… …   Dicționar Român

  • văietător — VĂIETĂTÓR, OÁRE adj. v. văitător. Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • văităreţ — VĂITĂRÉŢ, EÁŢĂ, văităreţi, e, adj. (Rar.) Văitător. – Văita + suf. ăreţ. Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  VĂITĂRÉŢ adj. v. plângăcios, plângăreţ, scâncit, smiorcăit, văicăreţ. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”