vânturare

vânturare
VÂNTURÁRE, vânturări, s.f. Acţiunea de a vântura şi rezultatul ei; vânturat; fig. frământare, agitaţie, tulburare. – v. vântura.
Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

VÂNTURÁRE s. (agron.) vânturat, (rar) vânturătură. (vânturare grâului.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

vânturáre s. f., g.-d. art. vânturării; pl. vânturări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • aerat — AERÁT, Ă, aeraţi, e, adj. 1. (Despre lichide, materiale granuloase etc.) Tratat prin introducere de aer1 (1). 2. (Despre cereale) Răcit prin introducere de aer1 (1) sub presiune sau prin vânturare cu lopeţi. 3. (livr.) (Despre texte) Care are o… …   Dicționar Român

  • vânturătură — VÂNTURĂTÚRĂ, vânturături, s.f. Vânturare; (concr.) ceea ce rămâne (ca impuritate) după vânturarea seminţelor; pleavă. – Vântura + suf. ătură. Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  VÂNTURĂTÚRĂ s. v. pleavă, vânturare, vânturat. Trimis… …   Dicționar Român

  • vânturar — VÂNTURÁR, vânturare, s.n. (Rar) Evantai. – Vânturi (pl. lui vânt) + suf. ar. Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  VÂNTURÁR s. v. evantai. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  vânturár s. n …   Dicționar Român

  • vânturat — VÂNTURÁT s.n. Vânturare. Vânturatul grâului. – v. vântura. Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  VÂNTURÁT s. v. vânturare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  vânturát s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… …   Dicționar Român

  • aera — AERÁ, aerez, vb. I. tranz. 1. A introduce aer1 (1) în masa unui lichid, a unui material grunjos sau care este în formă de pastă fluidă. 2. A răci materialele dintr un siloz prin introducerea de aer1 (1) sub presiune sau prin vânturare cu lopeţi.… …   Dicționar Român

  • păluială — păluiálă1, păluiéli, s.f. (reg.) 1. aşezare a ierbii, a fânului în pale. 2. aşezare în straturi, în grămezi. 3. dărăcire (a lânii). 4. vânturare (a cerealelor). Trimis de blaurb, 30.08.2006. Sursa: DAR  păluiálă2, păluiéli, s.f. (reg.)… …   Dicționar Român

  • păluire — păluíre, păluíri, s.f. (reg.) 1. aşezare a ierbii sau a fânului în pale; păluit. 2. vânturare a cerealelor; păluit. Trimis de blaurb, 30.08.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”