vorbi

vorbi
VORBÍ, vorbesc, vb. IV. 1. intranz. A avea facultatea de a articula cuvinte; a exprima prin cuvinte gânduri, sentimente, intenţii; a spune, a zice, a grăi. ♢ expr. A vorbi în barbă = a vorbi încet, a mormăi numai pentru sine. A vorbi cu gura altuia = a vorbi fără convingere, şovăielnic, evaziv. ♦ tranz. A rosti cuvinte. ♢ expr. A vorbi vrute şi nevrute (sau verzi şi uscate, câte-n lună şi-n stele) = a vorbi multe şi de toate; a flecări, a pălăvrăgi, a sporovăi. ♦ A se adresa cuiva. Îi vorbesc şi nu-mi răspunde. ♦ A se exprima într-o anumită limbă. ♦ A-şi spune cuvântul, a-şi exprima voinţa. ♦ fig. A face dovadă, a adeveri, a atesta, a confirma. O imensă cantitate de fapte, care toate vorbesc în acelaşi sens. ♦ fig. A pleda în favoarea cuiva. 2. intranz. A sta de vorbă; a discuta; a comenta. 3. refl. recipr. şi intranz. A se sfătui, a se învoi, a se înţelege. 4. intranz. A face o expunere; a ţine un discurs. – Din vorbă.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

A vorbi ≠ a tăcea
Trimis de siveco, 07.02.2008. Sursa: Antonime

VORBÍ vb. 1. a articula, a grăi, a pronunţa, a rosti, a scoate, a spune, a zice, (prin Mold.) a bleşti. (N-a vorbi un cuvânt.) 2. v. exprima. 3. v. spune. 4. a rosti, a spune, a zice, (pop.) a cuvânta, a glăsui, a grăi, (înv.) a glăsi, (depr.) a debita. (vorbi numai prostii.) 5. a conversa, a dialoga, a discuta, (livr.) a se întreţine, (rar) a convorbi, (pop. şi fam.) a sfătui, (înv. şi reg.) a băsădi, (reg.) a povesti, (Ban.) a turvini, (înv.) a vorovi. (Au vorbi despre toate.) 6. v. conferenţia. 7. v. pleda. 8. v. afirma. 9. v. relata. 10. v. conveni.
Trimis de siveco, 06.10.2008. Sursa: Sinonime

vorbí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. vorbésc, imperf. 3 sg. vorbeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. vorbeáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A VORB//Í vorbiésc 1. tranz. (gânduri, sentimente) A exprima prin viu grai; a spune; a zice; a grăi. vorbi frumos. ♢ vorbi deschis a fi sincer; a nu ascunde nimic. vorbi ca din carte a vorbi liber şi corect. 2. intranz. 1) A se adresa cuiva. I-am vorbit ieri. 2) A poseda o anumită limbă. vorbi englezeşte. 3) A confirma ceva. Faptele vorbesc despre... 4) A conversa cu cineva; a sta de vorbă. 5) A ţine un discurs, o conferinţă. /Din vorbă
Trimis de siveco, 06.10.2008. Sursa: NODEX

A SE VORBÍ mă vorbiésc intranz. A cădea la învoială; a se înţelege. S-au întâlnit şi s-au vorbit. /Din vorbă
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • vorbí — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. vorbésc, imperf. 3 sg. vorbeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. vorbeáscã …   Romanian orthography

  • gură — GÚRĂ, guri, s.f. I. 1. Cavitate din partea anterioară (şi inferioară) a capului oamenilor şi animalelor, prin care alimentele sunt introduse în organism; p. restr. buzele şi deschizătura dintre ele; buze. ♢ loc. adv. Gură n gură = foarte aproape… …   Dicționar Român

  • bolborosi — BOLBOROSÍ, bolborosesc, vb. IV. 1. intranz. şi tranz. A vorbi nedesluşit. ♦ A vorbi într o limbă străină (pe care ascultătorii nu o înţeleg). 2. intranz. (Despre lichide) A gâlgâi, a scoate un zgomot asemănător cu cel al apei care fierbe. ♦… …   Dicționar Român

  • cuvânt — CUVẤNT, cuvinte, s.n. 1. Unitate de bază a vocabularului, care reprezintă asocierea unui sens (sau a unui complex de sensuri) şi a unui complex sonor; vorbă. ♢ Cuvânt simplu = cuvânt care conţine un singur morfem radical. Cuvânt primitiv = cuvânt …   Dicționar Român

  • vorbire — VORBÍRE, vorbiri, s.f. 1. Acţiunea de a vorbi şi rezultatul ei; folosire a limbii în procesul de comunicare între membrii unei anumite colectivităţi; vorbit1. ♦ Limbaj. ♢ Vorbire sintetică = vorbire generată de un sintetizator de vorbire. ♦ Fel… …   Dicționar Român

  • convorbi — CONVORBÍ, convorbesc, vb. IV. intranz. (Rar) A sta de vorbă; a discuta, a conversa. – Con1 + vorbi (după germ. unterreden). Trimis de IoanSoleriu, 29.05.2004. Sursa: DEX 98  CONVORBÍ vb. v. conversa, dialoga, discuta, vorbi. Trimis de siveco, 13 …   Dicționar Român

  • monologa — MONOLOGÁ, monologhez, vb. I. intranz. A vorbi singur, a vorbi cu sine însuşi. – Din fr. monologuer. Trimis de LauraGellner, 04.06.2004. Sursa: DEX 98  monologá vb., ind. prez. 1 sg. monologhéz, 3 sg. şi …   Dicționar Român

  • bate — BÁTE, bat, vb. III. I. 1. tranz. şi refl. A (se) lovi, a (se) izbi repetat şi violent (cu palma, cu pumnul, cu băţul, cu biciul etc.) A bate peste obraji, peste gură, peste picioare. A bate la palmă, la tălpi, la spate. A bate în cap. ♢ expr.… …   Dicționar Român

  • carte — CÁRTE, cărţi, s.f. I. 1. Scriere cu un anumit subiect, tipărită şi legată sau broşată în volum. ♢ Carte albastră (sau albă, neagră etc.) = publicaţie oficială a unui guvern care conţine documente justificative privitoare la o problemă politică. ♢ …   Dicționar Român

  • discuta — DISCUTÁ, discút, vb. I. 1. intranz. A vorbi, a sta de vorbă cu cineva despre ceva; a conversa. 2. tranz. A analiza, a examina o lucrare, un proiect, o lege etc. în cadrul unui grup sau al unui colectiv de muncă. – Din fr. discuter. Trimis de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”