viteáz — adj. m., s. m., pl. vitéji; f. sg. viteázã, pl. vitéze … Romanian orthography
vitejie — VITEJÍE, vitejii, s.f. 1. (La sg.) Însuşirea de a fi viteaz, calitatea celui viteaz; voinicie. ♢ loc. adv. Cu vitejie = vitejeşte. 2. Faptă vitejească. 3. (pop.) Haiducie. – Viteaz + suf. ie. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 Vitejie ≠ … Dicționar Român
brav — BRAV, Ă, bravi, e, adj., s.m. 1. adj. Viteaz, curajos, îndrăzneţ. 2. s.m. (Rar) Asasin, tâlhar (aflat de obicei în slujba unui potentat) care teroriza şi omora pentru bani; spadasin plătit. – Din fr. brave, it. bravo. Trimis de valeriu,… … Dicționar Român
curajos — CURAJÓS, OÁSĂ, curajoşi, oase, adj. Plin de curaj; îndrăzneţ, ferm. [var.: curagiós, oásă adj.] – Din fr. courageux. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Curajos ≠ fricos, laş Trimis de siveco, 05.04.2009. Sursa: Antonime CURAJÓS … Dicționar Român
vitejesc — VITEJÉSC, EÁSCĂ, vitejeşti, adj. Care aparţine vitejilor, privitor la viteji sau la vitejie, de viteaz; plin de vitejie. – Viteaz + suf. esc. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 VITEJÉSC adj. 1. v. curajos. 2. eroic, glorios,… … Dicționar Român
levent — LEVÉNT, Ă, levenţi, te, s.m., adj. 1. s.m. Marinar turc din marina de război a Imperiului Otoman, originar din Levant. 2. s.m. Mercenar moldovean din oastea Ţării Româneşti. 3. adj. (înv.) Darnic, generos. 4. adj. (înv.) Voinic, viteaz. [var … Dicționar Român
palicar — PALICÁR, palicari, s.m. Voluntar grec în războiul pentru independenţă al Greciei, din 1821; p. ext. bărbat voinic, viteaz. – Din ngr. pallikári. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX 98 palicár s. m., pl. palicári Trimis de siveco,… … Dicționar Român
voinic — VOINÍC, Ă, voinici, ce s.m., adj. I. s.m. 1. Tânăr bine făcut, chipeş, curajos, viteaz, îndrăzneţ. ♢ Voinic de codru sau voinicul codrului = haiduc. 2. Flăcău, fecior. 3. (înv.) Soldat, ostaş. II. adj. (Despre oameni) Bine făcut, robust, viguros … Dicționar Român
şoim — ŞOIM, şoimi, s.m. 1. Nume dat mai multor păsări răpitoare de zi, de mărime variată, agere şi puternice, cu ciocul scurt şi curbat şi având câte o crestătură în formă de dinte, care se hrănesc cu pradă vie, mai ales cu păsări (Falco). 2. Epitet… … Dicționar Român
byronia — LEU1, lei, s.m. 1. Mamifer carnivor de talie mare din familia felidelor, cu corpul acoperit cu blană scurtă de culoare gălbuie şi cu o coamă bogată în jurul capului, deosebit de puternic şi de vorace, care trăieşte în Africa şi în Asia… … Dicționar Român
