suprapopulaţie — SUPRAPOPULÁŢIE, suprapopulaţii, s.f. Mare concentrare de populaţie într un oraş, într o ţară etc. ♦ (biol.) Stare a unui mediu unde populaţiile de microorganisme, de plante şi de animale depăşesc posibilităţile de vieţuire. – Supra + populaţie… … Dicționar Român
trai — s.n. 1. Viaţă, existenţă. ♢ Mod de trai = ansamblul condiţiilor materiale şi spirituale specifice vieţii unei persoane, unui grup social, unei societăţi. ♢ expr. A nu mai fi de trai sau a nu mai avea trai = a nu mai putea trăi din cauza cuiva sau … Dicționar Român
amfibioză — AMFIBIÓZĂ s. f. posibilitate de vieţuire în două medii diferite. (< amfi + bioză) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
convieţuire — CONVIEŢUÍRE, convieţuiri, s.f. Faptul de a convieţui; coabitare. – v. convieţui. Trimis de IoanSoleriu, 21.09.2008. Sursa: DEX 98 CONVIEŢUÍRE s. v. coabitare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime convieţuíre s. f. → vieţuire Trimis… … Dicționar Român
existenţă — EXISTÉNŢĂ, existenţe, s.f. 1. Faptul de a exista, de a fi real; categorie filozofică care se referă la natură, materie, la tot ceea ce există independent de conştiinţă, de gândire. ♦ Viaţă considerată în durata şi conţinutul ei. ♦ Durată (a unei… … Dicționar Român
mutualism — MUTUALÍSM s.n. (Rar) 1. Sistem de solidaritate şi de ajutor reciproc. 2. (biol.) Vieţuire laolaltă a mai multor organisme diferite ca specie. [pr.: tu a ] – Din fr. mutualité. Trimis de ana zecheru, 17.05.2004. Sursa: DEX 98 mutualísm s. n.… … Dicționar Român
petrecere — PETRÉCERE, petreceri, s.f. Acţiunea de a (se) petrece şi rezultatul ei. 1. Ducere a vieţii sau ocuparea timpului într un anumit fel, într un anumit loc, o anumită perioadă; vieţuire, trăire. ♦ Mod de desfăşurare a vieţii, fel de viaţă, fel de a… … Dicționar Român
premândeală — premândeálă, premândéli, s.f. (înv.) trai, vieţuire; locuire. Trimis de blaurb, 24.10.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
sălăşluinţă — SĂLĂŞLUÍNŢĂ, sălăşluinţe, s.f. (reg.) Locuinţă, sălaş. – Sălăşlui + suf. inţă. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SĂLĂŞLUÍNŢĂ s. v. adăpost, aşezare, casă, cămin, domiciliu, locuinţă, sălaş, trai, viaţă, vieţuire. Trimis de… … Dicționar Român
sălăşluire — SĂLĂŞLUÍRE, sălăşluiri, s.f. (pop.) Faptul de a (se) sălăşlui; locuire, şedere; găzduire, ospitalitate; (concr.) locuinţă, aşezare. – v. sălăşlui. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98 SĂLĂŞLUÍRE s. v. adăpost, aşezare, casă, cămin, cătun … Dicționar Român