vergea

vergea
VERGEÁ, vergele, s.f. Băţ, vargă, nuia; bară (îngusta şi flexibilă) de metal sau de lemn, cu folosiri diverse. ♦ (spec.) Sucitor (1). ♦ spec. Fiecare dintre beţişoarele care se pun între firele urzelii pe măsură ce acestea se înfăşoară pe sulul războiului de ţesut. ♦ spec. Fiecare dintre stinghiile care alcătuiesc gratiile unei ferestre. – lat. *virgella (= virgula).
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

VERGEÁ s. 1. v. sucitor. 2. arbiu, vargă. (vergea pentru curăţat puşca.) 3. v. fuscel. 4. v. buhai.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

vergeá (nuia, gratie) s. f., art. vergeáua, g.-d. art. vergélei; pl. vergéle
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

VERG//EÁ vergeaéle f. (diminutiv de la vargă) 1) Fiecare dintre beţişoarele care se aşază între firele urzelii pentru a le separa. 2) Fiecare dintre barele fixate în tocul unei uşi sau al unei ferestre, formând împreună un ansamblu; gratie. [art. vergeaua; G.-D. vergelei] /<lat. virgella
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • vergeá — s. f., art. vergeáua, g. d. art. vergélei; pl. vergéle …   Romanian orthography

  • fuscel — FUSCÉL, fuscei, s.m. 1. Fiecare dintre vergelele trecute printre firele de urzeală la războiul de ţesut; vergea, joardă. 2. Fiecare dintre vergele sau scândurile orizontale care formează treptele unei scări. 3. Fiecare dintre vergelele verticale… …   Dicționar Român

  • baghetă — BAGHÉTĂ, baghete, s.f. 1. Vărguţă de lemn, os, metal etc. cu care dirijorii conduc orchestra sau corul; fig. măiestria dirijorului. ♢ expr. Sub bagheta = sub conducerea dirijorală. ♢ Beţişor de lovit instrumentele muzicale de percuţie. ♢ Vergeaua …   Dicționar Român

  • arbiu — ARBÍU, arbie, s.n. Vergea cu care în trecut se curăţa sau se încărca puşca. – Din tc. harbi. Trimis de romac, 24.02.2004. Sursa: DEX 98  ARBÍU s. 1. vargă, vergea. (Cu arbiul se curăţa odinioară ţeava puştii.) 2. (reg.) climpuş, (prin nordul… …   Dicționar Român

  • arc — ARC, arcuri, şi (2) arce, s.n. 1. Armă (primitivă) de aruncat săgeţi, alcătuită dintr o vargă flexibilă uşor încovoiată şi o coardă prinsă de extremităţile vergii. ♦ p.anal. Ceea ce are forma unui arc (1). Arcul sprâncenei. 2. Porţiune dintr o… …   Dicționar Român

  • corniză — CORNÍZĂ, cornize, s.f. Vergea de lemn sau de metal de care se atârnă draperiile sau perdelele. – cf. it. c o r n i c e. Trimis de IoanSoleriu, 24.10.2006. Sursa: DEX 98  corníză s. f., g. d. art. cornízei; pl. corníze Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • frige — FRÍGE, frig, vb. III. 1. tranz. A prepara un aliment (în special carne sau peşte) prin expunere directă la acţiunea focului (în frigare, pe grătar etc.); p. ext. a prăji în tigaie. ♢ Compus: (fam.) frige linte s.m. invar. = om avar, zgârcit,… …   Dicționar Român

  • furcă — FÚRCĂ, furci, s.f. 1. Unealtă agricolă formată dintr o prăjină de lemn sau de oţel terminată cu doi sau trei dinţi (încovoiaţi), folosită pentru strângerea fânului, clăditul şirelor, strângerea gunoiului, a băligarului etc. s expr. Parc ar fi… …   Dicționar Român

  • săgeată — SĂGEÁTĂ, săgeţi, s.f. 1. Vergea de lemn, cu un vârf ascuţit (de fier, os, piatră) la un capăt, iar la celălalt cu două aripioare înguste, folosită în trecut (la unele populaţii şi astăzi) ca proiectil de vânătoare sau de luptă, aruncată dintr un… …   Dicționar Român

  • arcuş — ARCÚŞ, arcuşuri, s.n. Vergea de lemn între capetele căreia se întind fire de păr de cal, care serveşte la producerea sunetelor unor instrumente cu coarde. – Arc + suf. uş. Trimis de ana zecheru, 28.05.2008. Sursa: DEX 98  ARCÚŞ s. (muz.) (reg.)… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”