urcare

urcare
URCÁRE, urcări, s.f. Acţiunea de a (se) urca şi rezultatul ei; urcat1. – v. urca.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Urcare ≠ coborâre
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

URCÁRE s. 1. v. escaladare. 2. v. ridicare. 3. v. că-ţărare. 4. v. înălţare. 5. v. ascensiune. 6. v. majorare. 7. v. creştere.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

urcáre s. f., g.-d. art. urcării; pl. urcări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • ascensiune — ASCENSIÚNE, ascensiuni, s.f. 1. Mişcare de jos în sus a unui mobil. 2. Suire, urcare (pe un munte); înălţare în atmosferă (cu balonul etc.) 3. fig. Dezvoltare, creştere, evoluţie a cuiva (pe scară profesională, socială). [pr.: si u ] – Din lat.… …   Dicționar Român

  • cabraj — CABRÁJ, cabraje, s.n. 1. Cabrare. 2. Evoluţie pe care o execută un avion când îşi măreşte brusc panta de urcare. – Din fr. cabrage. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CABRÁJ s. v. cabrare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • ridicare — RIDICÁRE, ridicări, s.f. Acţiunea de a (se) ridica şi rezultatul ei; ridicat1. – v. ridica. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Ridicare ≠ afundare Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  RIDICÁRE s. 1. ridicat, săltare,… …   Dicționar Român

  • înălţare — ÎNĂLŢÁRE, înălţări, s.f. Acţiunea de a (se) înălţa şi rezultatul ei. ♦ (înv.) Urcare a unui monarh pe tron. ♢ Înălţarea (Domnului) = numele unei sărbători creştine, care se ţine la 40 de zile după Paşti; Ispas. ♦ fig. Progres, dezvoltare. – v.… …   Dicționar Român

  • scară — SCÁRĂ, scări, s.f. I. 1. Obiect (de lemn, de fier, de frânghie etc.) alcătuit din două părţi laterale lungi şi paralele, unite prin piese paralele aşezate transversal la distanţe egale şi servind pentru a urca şi a coborî la alt nivel. ♢ Scară de …   Dicționar Român

  • şandelă — şandélă s. f., g. d. art. şandélei; pl. şandéle Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  ŞANDÉLĂ s.f. (Av.) Zbor în linie dreaptă cu unghiul pantei de urcare mai mare decât unghiul maxim de cabraj al avionului. [< fr.… …   Dicționar Român

  • ворчать — ворчу, ворчишь, укр. воркати, блр. ворчаць, др. русск. въркати, върчати, русск. цслав. връчати, болг. връча щебечу, произвожу шум , сербохорв. врчати, словен. vrčati ворчать, ругаться , vrkati квакать, ворковать , чеш. vrkati ворковать , vrčeti… …   Этимологический словарь русского языка Макса Фасмера

  • andoca — ANDOCÁ vb. I. v. îndoca. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  andocá vb. ind., prez. 1 sg. andochéz, 3 sg. şi pl. andocheáză T …   Dicționar Român

  • coborâre — COBORẤRE, coborâri, s.f. Acţiunea de a (se) coborî, coborâş. ♦ (concr.) Loc pe unde se coboară. [var.: pogorấre s.f.] – v. coborî. Trimis de hai, 27.07.2007. Sursa: DEX 98  Coborâre ≠ ascensiune, suire, urcare Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa …   Dicționar Român

  • creştere — CRÉŞTERE, creşteri, s.f. Acţiunea de a creşte. Dezvoltare, mărire treptată. 2. Sporire, mărire a numărului, volumului, intensităţii, duratei etc. unui lucru, unui fenomen etc. 3. Prăsire, înmulţire. ♢ Creşterea animalelor = ramură a agriculturii… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”