- trăncălău
- TRĂNCĂLĂU s., adj. v. clănţău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbă-reţ.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
trăncălău
Look at other dictionaries:
flecar — FLECÁR, Ă, flecari, e, s.m. şi f. Persoană căreia îi place să vorbească multe, să spună fleacuri1; limbut, guraliv, palavragiu. – Fleac1 + suf. ar. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Flecar ≠ morocănos, taciturn, tăcut, ursuz… … Dicționar Român
tranc — interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de o cădere sau de o lovitură puternică şi bruscă. [var.: tránca interj.] – Onomatopee. Trimis de ionel bufu, 28.06.2004. Sursa: DEX 98 tranc interj. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… … Dicționar Român
vorbă — VÓRBĂ, vorbe, s.f. 1. Cuvânt. 2. Şir de cuvinte care exprimă o cugetare; gând, idee exprimată prin cuvinte; spusă, zisă. ♢ expr. Auzi vorbă! = ce spui! se poate? e posibil? Ce vorbă! = în adevăr, fără îndoială. A avea o vorbă cu cineva = a avea… … Dicționar Român
