trândav

trândav
TRẤNDAV, -Ă, trândavi, -e, adj. (pop.; despre oameni sau despre firea lor; şi substantivat) Care se mişcă şi lucrează încet şi în silă; căruia îi place să lenevească; leneş, molatic, inactiv. [acc. şi: trândáv] – cf. scr. t r u n t a v .
Trimis de LauraGellner, 30.06.2004. Sursa: DEX '98

Trândav ≠ harnic, muncitor, robaci, truditor
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

TRÂNDAV adj., s. v. leneş.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

trândav adj. m., pl. trândavi, f. sg. trândavă, pl. trândave
Trimis de siveco, 04.10.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

TRÂNDAV trândavă (trândavi, trândave) şi substantival (despre persoane) Care trândăveşte; care nu vrea să muncească; leneş; lenos; puturos. /cf. sl. truntav
Trimis de siveco, 25.09.2008. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • trândăvie — TRÂNDĂVÍE, trândăvii, s.f. Stare de inactivitate, stare a omului trândav; lene, lenevie, trândăveală, trândăvit. – Trândav + suf. ie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Trândăvie ≠ hărnicie Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • dugliş — DÚGLIŞ, Ă, duglişi, e, adj., s.m. şi f. (reg.) (Om) leneş, trândav, puturos. – cf. magh. d ö g . Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DÚGLIŞ adj., s. v. indolent, leneş, puturos, trândav, trântor …   Dicționar Român

  • leneş — LÉNEŞ, Ă, leneşi, e, adj., subst. 1. adj., s.m. şi f. (Om) căruia îi lipseşte dorinţa, plăcerea de a munci, de a fi activ, căruia îi e lene; (om) trândav. 2. adj. Care trădează, exprimă lene. Gesturi leneşe. ♦ Care este domol, încet. Mersul leneş …   Dicționar Român

  • trândăvi — TRÂNDĂVÍ, trândăvesc, vb. IV. intranz. A trăi în trândăvie, a şi petrece vremea lenevind; a lenevi. – Din trândav. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  A trândăvi ≠ a lucra, a munci, a se trudi Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • lenos — LENÓS, OÁSĂ, lenoşi, oase, adj. (Rar) Leneş. – Lene + suf. os. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Lenos ≠ harnic Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  LENÓS adj., s. v. indolent, leneş, puturos, trândav, trântor. Trimis …   Dicționar Român

  • puturos — PUTURÓS, OÁSĂ, puturoşi, oase, adj., s.m. şi f. 1. adj. Care miroase urât, care răspândeşte un miros neplăcut; p. ext. murdar, neîngrijit. 2. adj., s.m. şi f. (Om) leneş, trândav. 3. s.f. (bot …   Dicționar Român

  • zăcaş — ZĂCÁŞ, Ă, zăcaşi, e, adj. (reg.) 1. Care zace bolnav în pat; fără putere; p. ext. leneş, trândav. 2. fig. Rău, răutăcios, invidios; răzbunător. – Zăcea + suf. aş. Trimis de spall, 16.03.2002. Sursa: DEX 98  ZĂCÁŞ adj. v …   Dicționar Român

  • împuţit — ÎMPUŢÍT, Ă, împuţiţi, te, adj. 1. Care a intrat in putrefacţie, care miroase urât din cauza alterării. 2. Murdar, neîngrijit. ♦ (Despre oameni; adesea substantivat) Leneş, trândav. – v. împuţi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • beşniţă — BÉŞNIŢĂ s.f. Leneş, trândav. (din băşi) Trimis de tavi, 30.04.2004. Sursa: DER …   Dicționar Român

  • caniv — CÁNIV adj., s. v. indolent, leneş, puturos, trândav, trântor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”