- leneş
- LÉNEŞ, -Ă, leneşi, -e, adj., subst. 1. adj., s.m. şi f. (Om) căruia îi lipseşte dorinţa, plăcerea de a munci, de a fi activ, căruia îi e lene; (om) trândav. 2. adj. Care trădează, exprimă lene. Gesturi leneşe. ♦ Care este domol, încet. Mersul leneş al melcului. 3. s.m. (La pl.) Familie de animale mamifere din America de Sud, cu corp robust, cu membre prevăzute cu gheare puternice şi arcuite, care se mişcă încet şi stau zile întregi agăţate pe aceeaşi creangă (Bradypodidac); (şi la sg.) animal din această familie. – Lene + suf. -eş. (2) Calc după fr. paresseux, germ. Faultier.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98Leneş ≠ harnic, muncitor, sârguincios, silitorTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeLÉNEŞ adj., s. indolent, puturos, trândav, trântor, (rar) somnoros, (înv. şi pop.) neharnic, (reg.) caniv, lenos, zăcaş, (Mold.) duglan, dugliş, lainic, (prin Olt.) sanchiu, (Transilv. şi Bucov.) trând, (înv.) lenevos, tanduriu. (Om leneş.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeléneş adj. m., s. m., pl. léneşi; f. sg. léneşă, pl. léneşeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficLÉNEŞ1 leneşă (leneşi, leneşe) 1) şi substantival (despre persoane) Care leneveşte; care nu vrea să muncească; trândav; lenos. 2) fig. (despre mişcări sau acţiuni) Care vădeşte lene; care este lipsit de energie. Mers leneş. /lene + suf. leneşeşTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXLÉNEŞ2 leneşi m. Mamifer din pădurile tropicale ale Americii de Sud care se mişcă alene şi care stă zile întregi agăţat de aceeaşi creangă. /lene + suf. leneşeşTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.