- trenţui
- TRENŢUÍ vb. IV. v. zdrenţui.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
zdrenţui — ZDRENŢUÍ, zdrenţuiesc, vb. IV. refl. (Despre obiecte de pânză, stofă etc.) A se rupe, a se sfâşia; a se preface în zdrenţe. ♢ tranz. I a zdrenţuit haina. [var.: trenţuí vb. IV] – Zdreanţă + suf. ui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român