- toleranţă
- TOLERÁNŢĂ, toleranţe, s.f. 1. Faptul de a tolera; îngăduinţă, indulgenţă. ♦ Casă de toleranţă = stabiliment în care se practică prostituţia; bordel. 2. Obişnuinţă sau dispoziţie pe care o are organismul de a suporta anumite medicamente, substanţe, condiţii de mediu etc. 3. Abatere admisă de la dimensiunea, greutatea, calitatea etc. prevăzută pentru un anumit produs. ♦ (tehn.) Diferenţă dintre dimensiunea maximă şi minimă admisă în prelucrarea unui anumit material şi valoarea nominală a acestei dimensiuni. – Din fr. tolérance.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98Toleranţă ≠ intoleranţăTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeTOLERÁNŢĂ s. v. îngăduinţă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimetoleránţă s. f., g.-d. art. toleránţei; pl. toleránţeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficTOLERÁNŢ//Ă toleranţăe f. 1) Atitudine de om tolerant; îngăduinţă; indulgenţă. toleranţă religioasă. ♢ Casă de toleranţă bordel; lupanar. 2) Abatere admisă de la greutatea, măsura sau calitatea unei mărfi. 3) Obişnuinţă a unui organism de a suporta un medicament. /<fr. toléranceTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXTOLERÁNŢĂ s.f. 1. Faptul de a tolera; îngăduinţă, indulgenţă. ♦ Casă de toleranţă = bordel, lupanar. 2. Obişnuinţă sau dispoziţie a organismului de a suporta anumite medicamente sau substanţe. 3. Admiterea unei mici abateri de la greutatea, de la măsura, de la calitatea, de la numărul obişnuit al unei mărfi etc. ♦ (tehn.) Diferenţa dintre dimensiunea maximă şi minimă admisă în prelucrarea unui anumit material şi valoarea nominală a acestei dimensiuni. [cf. fr. tolérance].Trimis de LauraGellner, 09.06.2007. Sursa: DNTOLERÁNŢĂ s. f. 1. atitudine îngăduitoare; îngăduinţă, indulgenţă. o casă de toleranţă = bordel, lupanar. 2. obişnuinţă sau dispoziţie a organismului de a suporta anumite medicamente sau substanţe. ♢ (biol.) însuşire a unor organisme de a trăi, de a se dezvolta în condiţii nefavorabile de mediu. 3. admiterea unei mici abateri de la greutatea, măsura, calitatea, de la numărul obişnuit al unei mărfi etc. ♢ (tehn.) diferenţa dintre dimensiunea maximă şi cea minimă admisă în prelucrarea unui anumit material şi valoarea prescrisă în norme şi standarde a acestei dimensiuni. (< fr. tolérance, germ. Toleranz, lat. tolerantia)Trimis de raduborza, 10.01.2008. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.