tigvă

tigvă
TÍGVĂ, tigve, s.f. 1. (pop.) Craniu, ţeastă; (depr.) cap; p. ext. ins, individ. 2. Plantă erbacee agăţătoare sau târâtoare din familia cucurbitaceelor, cu flori mari, albe, cu fructe mari de forme variate, de obicei bombate, care la maturitate devin lemnoase şi gălbui; tâlv (Lagenaria vulgaris); p. restr. fructul acestei plante. ♦ Vas făcut din fructul uscat de tigvă (2). ♢ expr. Cap de tigvă = om prost. [var.: (reg.) tívgă s.f.] – Din bg., scr. tikva.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

TÍGVĂ s. 1. (bot.; Lagenaria gourda) tărtăcuţă, tâlv, (reg.) bostănel, cătrună, ciugai, curcubetă, lupoaie, sămânţar, sărăboi, troacă. 2. (bot.; Lagenaria vulgaris) (reg.) curcubetă. 3. tâlv, (Olt.) troacă. (Ţine apă în tigvă.) 4. v. craniu.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

TÍGVĂ s. v. cap, creastă, creştet, culme, pisc, vârf.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

tígvă s. f., g.-d. art. tígvei; pl. tígve
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

TÍGV//Ă tigvăe f. pop. 1) Totalitate a oaselor capului; craniu; ţeastă; scăfârlie. 2) pop. Cap al omului. ♢ Cap de tigvă om mărginit. 3) Plantă erbacee agăţătoare cu tulpina culcată, cu frunze dinţate şi cu fructe gălbui, bombate la capăt şi alungite spre coadă; tătarcă. 4) Vas făcut din fructul uscat şi scobit al acestei plante, folosit pentru a bea; tătarcă. /<bulg., sb. tikva
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

tígvă (-ve), s.f. – Dovleac, bostan (Lagenaria vulgaris). – 2. Vas făcut dintr-un bostan gol. – 3. Bidon, ploscă. – 4. Cap, devlă. – 5. Hîrcă, craniu. – var. tidvă, titvă, tivgă, tivdă, tiugă. sl. tyky "tigvă" (Miklosich, Slaw. Elem., 50; Cihac, II, 409; Tiktin; Iordan, BL, VIII, 123; Petrovici, Dacor., X, 35), cf. sl. tykvi, bg., sb. tikva, pol. tykwa, rus. tykva (Vasmer, III, 160). Tigvă şi tivgă circulă în principal în Munt., tidvă şi tidvá în Mold., tiugă în Olt. De la această ultimă var. ar putea fi un dublet teucă (var. teică), s.f. (vas de lemn, ciutură; albie, canal; canal mic la moara de făină), insuficient explicat de Tiktin (de la tei), de Diculescu, Elementele, 468 (din gr. τεῦχος "instrument, covată") şi de Scriban (din tc. tekne); cf. teaucă, s.f. (cotei; vorbăreţ), explicabil semantic plecînd de la zgomotul produs de apa morii sau mai precis de titirezul ei. Nu este clară legătura cu treucă, var. de la teucă?
Trimis de blaurb, 10.03.2009. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • Tigva River — Coordinates: 45°29′42″N 26°26′08″E / 45.495°N 26.43556°E / 45.495; 26.43556 …   Wikipedia

  • tígvã — s. f., g. d. art. tígvei; pl. tígve …   Romanian orthography

  • curcubetă — CURCUBÉTĂ, curcubete, s.f. (reg.) 1. Dovleac (Cucurbita pepo maxima). 2. Tigvă. [var.: curcubắtă s.f.] – lat. cucurbita. Trimis de ionel bufu, 01.08.2004. Sursa: DEX 98  CURCUBÉTĂ s. v. dovleac, pepene, tărtă cuţă, tigvă, tâlv …   Dicționar Român

  • devlă — DÉVLĂ, devle, s.f. (fam.) Ţeasta capului; căpăţână; p. ext. cap (considerat de obicei ca sediu al inteligenţei). – et. nec. Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX 98  DÉVLĂ s. v. cap, căpăţână, craniu, cutie cra niană, hârcă, scăfârlie,… …   Dicționar Român

  • tâlv — TÂLV, tâlvi, s.m. 1. (bot.) Tigvă (2). 2. Fructul tigvei (2), întrebuinţat de obicei la scoaterea, prin aspirare, a vinului dintr un butoi; p. ext. unealtă de forma unei pâlnii, cu o ţeavă lungă şi subţire, care se foloseşte în acelaşi scop. – et …   Dicționar Român

  • smârc — SMÂRC, smârcuri, s.n. 1. Loc mocirlos (acoperit cu vegetaţie); ochi de apă pe un teren mlăştinos. ♦ (La pl.; în basme) Loc îndepărtat şi primejdios, de unde îşi trage marea izvoarele. 2. (reg.) Unealtă primitivă făcută dintr o tigvă, care… …   Dicționar Român

  • sorhan — sorhán, sorháne, s.n. (reg.) 1. plantă erbacee agăţătoare, cu fructe bombate; tigvă, tâlv. 2. (în forma: surhan) obiect de tinichea, în formă de tigvă lunguiaţă, folosit la trasul vinului din butoi. Trimis de blaurb, 08.01.2007. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • sărăoaie — sărăoáie, sărăuăi, s.f. (reg.) 1. tigvă (plantă). 2. ţeavă de tras vinul din butoi (făcută din tigvă); tâlv. Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • troacă — TROÁCĂ, troace, s.f. 1. Albie, copaie, covată (scurtă şi lată). 2. Ladă mare în care cade făina măcinată la moară. 3. Vas de lemn (în formă de jgheab, de ladă lungă etc.) în care se pune apa sau mâncarea pentru animale. 4. (fam.; la pl.)… …   Dicționar Român

  • tătar — TĂTÁR, Ă, tătari, e s.m. şi f., adj. 1. s.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Republicii Tătare sau din grupurile etnice (înrudite ca limbă cu această populaţie) stabilite în cursul istoriei în diferite regiuni din Asia şi… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”