sănătate

sănătate
SĂNĂTÁTE s.f. 1. Stare a unui organism la care funcţionarea tuturor organelor se face în mod normal şi regulat. ♢ Casă de sănătate = sanatoriu; ospiciu. Sănătatea publică = bunăstarea sanitară, starea de salubritate a întregii populaţii. ♢ expr. În sănătatea (cuiva sau a ceva) = a) urare făcută când se bea un pahar în cinstea cuiva sau a ceva; b) pentru a onora pe cineva sau ceva, în cinstea cuiva sau a ceva. Sănătate (bună)! = a) formulă de urare la despărţire; b) s-a sfârşit, nu mai e nimic de făcut; puţin îmi pasă! atâta pagubă! 2. fig. Tărie, robusteţe. – lat. sanitas, -atis.
Trimis de LauraGellner, 18.07.2004. Sursa: DEX '98

Sănătate ≠ boală
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

sănătáte s. f., g.-d. art. sănătăţii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SĂNĂTÁT//E f. Stare fizică şi fiziologică normală a unui organism sănătos. A-şi cruţa sănătateea. ♢ sănătate! formulă de salut (la plecare). [G.-D. sănătăţii] /<lat. sanitas, sănătateatis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

sănătáte (sănătắţi), s.f. – 1. Stare generală bună a organismului. – 2. Sănătate (1) publică. – 3. Salut, formulă de salut. – 4. Toast. – 5. Gata, nimic mai mult! (funcţie de interj.). – Mr. sînătate, megl. sănitati. lat. sanĭtatem (Puşcariu 1509; REW 7580), cf. alb. šendet (Meyer 405; Philippide, II, 653), it. sanità, prov. santat, fr. santé. Pentru ultimul sens, cf. pace. – Der. sănătos, adj. (teafăr; salutar, salubru; întreg, fără defect; intact, incoruptibil; teribil, respectabil), mr. sînătos, megl. sînitos, din lat. *sanĭtōsus (Meyer, alb. St., IV, 35; Puşcariu 1519; REW 7580a), cf. nap. sanetuse, campid. sanidozu, cuvînt de uz comun (ALR, I, 131); nesănătos, adj. (fără sănătate, morbos, bolnav); sănătoasa, s.f. (fam., fugă, scăpat); poate prin aluzie la proverbul fuga-i ruşinoasă dar e sănătoasă; însănătoşi (var. sănătoşa), vb. (a se face bine, a se vindeca); sunătoare (var. sănătoare, sănitoare), s.f. (pojarniţă, inimioară, Hypericum perforatum; numele altor plante, Crepis foetida, Helianthemum mobile, Hyosciamus niger, Gnaphalium dioicum), datorită virtuţilor sale curative, alterată fonetic prin etimologie populară considerîndu-se der. de la a suna (Puşcariu, Lr., 17; după Tiktin şi Candrea, din lat. sanatōria, cu aceeaşi modificare). – Der. neol. sanatoriu, s.n., fin fr. sanatorium; sanitar, adj., din fr. sanitaire; sănicioară, s.f. (iarba-frîntului, Sanicula europaea), probabil intrepretarea neol. a numelui ştiinţific al planetei, cf. mag. szaniczor (Tiktin).
Trimis de blaurb, 16.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • sanitar — SANITÁR, Ă, sanitari, e, adj., s.m. 1. adj. Care se referă la sănătate, privitor la sănătate; (despre legi, măsuri, servicii etc.) destinat ocrotirii şi îngrijirii sănătăţii publice. Serviciu sanitar. ♦ Punct sanitar = cea mai mică unitate de… …   Dicționar Român

  • fişă — FÍŞĂ, fişe, s.f. 1. Foaie (mică) de hârtie sau de carton pe care îşi face însemnări cel ce strânge material pentru elaborarea unei opere, pe care se redau extrase dintr o lucrare etc. ♦ (În biblioteci) Foaie de carton de format unitar pe care se… …   Dicționar Român

  • pace — PÁCE s.f. 1. Stare de bună înţelegere între popoare, situaţie în care nu există conflicte armate sau război între state, popoare, populaţii. 2. Acord al părţilor beligerante asupra încetării războiului, tratat de încheiere a unui conflict armat.… …   Dicționar Român

  • patentă — PATÉNTĂ, patente, s.f. 1. Drept exclusiv pe care îl are un inventator de a pune în fabricaţie şi în vânzare produsul invenţiei sale; act, diplomă prin care se acordă acest drept; brevet de invenţie. ♦ fig. (ir.) Sistem, procedeu (propriu cuiva).… …   Dicționar Român

  • Trinquer — Hip, hip, hourra ! Fête d artistes à Skagen, du peintre danois P. S. Krøyer (1888, musée des beaux arts de Göteborg) L action de trinquer est le fait d entrechoquer son verre à celui d une personne avec laquelle on s apprête à boire. Le mot… …   Wikipédia en Français

  • Sarmale — Assiette de sarmale avec mămăligă Autre nom Gălușcă Varză umplută Sarmalute Lieu d origine …   Wikipédia en Français

  • bine — BÍNE adv., s.n. sg. I. adv. 1. În mod prielnic, în mod favorabil, avantajos, util. ♢ expr. A( i) prinde (cuiva) bine (un lucru, o învăţătură, o întâmplare) = a i fi de folos, a i fi prielnic. A( i) veni cuiva bine (să...) = a( i) veni cuiva la… …   Dicționar Român

  • freş — adj. (fam.; despre oameni) Care nu este obosit, vioi; p. restr. (despre înfăţişarea lor) care exprimă prospeţime, sănătate, tinereţe. – Din fr. fraîche. Trimis de zaraza joe, 10.03.2008. Sursa: DEX 98  FREŞ adj. care exprimă prospeţime, sănătate …   Dicționar Român

  • habitus — HÁBITUS s.n. 1. Aspect fizic exterior al unui individ, capabil să prezinte indicaţii asupra stării de sănătate a individului respectiv. 2. Aspect exterior specific pe care îl capătă cristalele prin dezvoltarea diferită a feţelor. – cuv. lat.… …   Dicționar Român

  • mortăciune — MORTĂCIÚNE, mortăciuni, s.f. Stârv, hoit, leş de animale şi de păsări; p. ext. cadavru. ♦ fig. Fiinţă foarte slabă, lipsită de energie şi de sănătate. – lat. morticina. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MORTĂCIÚNE s. 1. cadavru,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”