patentă

patentă
PATÉNTĂ, patente, s.f. 1. Drept exclusiv pe care îl are un inventator de a pune în fabricaţie şi în vânzare produsul invenţiei sale; act, diplomă prin care se acordă acest drept; brevet de invenţie. ♦ fig. (ir.) Sistem, procedeu (propriu cuiva). ♦ Certificat, dovadă. ♢ Patentă de sănătate = act eliberat conducerii unui vas maritim, la plecarea dintr-un port, prin care se adevereşte starea sanitară bună a echipajului. Patentă consulară = scrisoare de acreditare a unui consul. ♦ Drept de a profesa, de a exercita (pe cont propriu) o activitate sau o acţiune comercială. 2. (înv.) Impozit anual plătit de negustori şi de liberii-profesionişti; act prin care se confirma plata acestui impozit şi dreptul de exercitare a comerţului sau a profesiunii libere. [var.: patént s.n.] – Din fr. patente, germ. Patent.
Trimis de valeriu, 13.08.2004. Sursa: DEX '98

PATÉNTĂ s. brevet, (astăzi rar) licenţă (patentă de invenţie.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

PATÉNTĂ s. v. adeverintă, capsă, certificat, dovadă, mărturie.
Trimis de siveco, 08.12.2008. Sursa: Sinonime

paténtă (capsă) s. f., pl. paténte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PATÉNT//Ă patentăe f. 1) Document care adevereşte dreptul unui inventator asupra invenţiei sale; brevet. 2) Certificat pentru dreptul de a face comerţ sau de a exercita o profesie liberă. 3) Impozit anual plătit de negustori sau de liber-profesionişti pentru acest drept. [var. patent] /<fr. patente, germ. Patent
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

PATÉNTĂ s.f. 1. Drept exclusiv acordat unui inventator sau unei autorităţi de a folosi şi de a comercializa o invenţie, o inovaţie etc.; act, diplomă care conferă acest drept; brevet. ♦ (înv.) Brevet, autorizaţie de a exercita un anumit comerţ. ♦ Patentă de sănătate = document care se dă unui vas la plecarea dintr-un port şi prin care se confirmă starea sanitară a portului. ♦ (fig.; ironic) Sistem, procedeu (propriu cuiva). 2. Impozit care se plătea în trecut pentru un anumit comerţ sau o anumită industrie. [< fr., it. patente].
Trimis de LauraGellner, 19.01.2007. Sursa: DN

PATÉNTĂ s. f. 1. drept exclusiv acordat unui inventator, unei autorităţi de a folosi şi de a comercializa o invenţie, o inovaţie etc.; act, diplomă care conferă acest drept; brevet. o patentă de sănătate = document care se dă unui vas la plecarea dintr-un port şi prin care se confirmă starea sanitară a portului. ♢ (fig.) sistem, procedeu (propriu cuiva). 2. (în trecut) impozit care se plătea pentru un anumit comerţ sau o anumită industrie. ♢ licenţă (pentru exercitarea unui anumit comerţ). (< fr. patente, germ. Patent)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • patenta — PATENTÁ, patentez, vb. I. tranz. 1. A acorda (cuiva) o patentă (1); a breveta o invenţie. 2. (înv.) A supune pe cineva la plata unei patente (2). 3. (tehn.) A aplica unei sârme de oţel un tratament termic pentru a i asigura o rezistenţă mai mare …   Dicționar Român

  • patenta — pa|ten|ta Mot Pla Nom femení …   Diccionari Català-Català

  • paténtã — s. f., pl. paténte …   Romanian orthography

  • breveta — BREVETÁ, brevetez, vb. I. tranz. A recunoaşte o invenţie printr un brevet; a patenta. – Din fr. breveter. Trimis de valeriu, 28.10.2008. Sursa: DEX 98  BREVETÁ vb. (rar) a patenta. (A breveta o invenţie.) Trimis de siveco, 14.10.2008. Sursa:… …   Dicționar Român

  • brevet — BREVÉT, brevete, s.n. Document oficial acordat de o autoritate (de stat) prin care se conferă unei persoane o distincţie, o calitate în virtutea căreia are anumite drepturi speciale. ♢ Brevet de invenţie = document pe care organul de stat… …   Dicționar Român

  • patentare — PATENTÁRE, patentări, s.f. Acţiunea de a patenta şi rezultatul ei. – v. patenta. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PATENTÁRE s. v. brevetare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  patentáre s. f., g. d. art. patentării; …   Dicționar Român

  • patentat — PATENTÁT, Ă, patentaţi, te, adj. 1. (Despre invenţii) Pentru care s a acordat o patentă (1); brevetat. 2. fig. (peior.; despre însuşirile oamenilor) Notoriu, evident. ♦ (Rar) Care are o proastă reputaţie. – v. patenta. Trimis de valeriu,… …   Dicționar Român

  • Historia de la televisión — Los orígenes de la televisión (visión a distancia) se pueden rastrear hasta Galileo Galilei y su telescopio. Sin embargo, no es hasta 1884, con la invención del Disco de Nipkow de Paul Nipkow cuando se hiciera un avance relevante para crear un… …   Wikipedia Español

  • Libélula española — Tipo Helicóptero Diseñado por Federico Cantero Villamil …   Wikipedia Español

  • Historia del motor de combustión interna — Prototipo de motor presentado por Karl Benz en su solicitud de patente de un automóvil el 29 de junio de 1886. Los orígenes de los motores son muy remotos. Especialmente si se consideran los inicios o precededents de algunos elementos… …   Wikipedia Español

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”