- brevet
- BREVÉT, brevete, s.n. Document oficial acordat de o autoritate (de stat) prin care se conferă unei persoane o distincţie, o calitate în virtutea căreia are anumite drepturi speciale. ♢ Brevet de invenţie = document pe care organul de stat competent îl eliberează inventatorului sau persoanei căreia acesta i-a transmis drepturile sale şi prin care se recunoaşte dreptul acestora de a exploata exclusiv invenţia un anumit timp; patentă. – Din fr. brevet.Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX '98BREVÉT s. patentă, (astăzi rar) licenţă. (brevet de invenţie.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimebrevét s. n., pl. brevéteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficBREVÉT brevete n. Document oficial care permite deţinătorului să exercite anumite funcţii. brevet de studii. ♢ brevet de invenţie document prin care un organ de stat competent conferă autorului unei invenţii dreptul exclusiv de exploatare; patent. /<fr. brevetTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXBREVÉT s.n. Document, certificat, titlu dat de o autoritate (de stat) prin care i se recunoaşte cuiva paternitatea unei invenţii sau i se asigură anumite drepturi; patentă, licenţă. [< fr. brevet].Trimis de LauraGellner, 11.03.2006. Sursa: DNBREVÉT s. n. document cuprinzând titlul, distincţia, calitatea acordate de o autoritate (de stat) şi care presupune anumite drepturi. o brevet de invenţie = document eliberat inventatorului de către organul de stat competent, prin care i se recunoaşte dreptul de a exploata în exclusivitate invenţia, un anumit timp; patentă. (< fr. brevet)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.