brevet

brevet
BREVÉT, brevete, s.n. Document oficial acordat de o autoritate (de stat) prin care se conferă unei persoane o distincţie, o calitate în virtutea căreia are anumite drepturi speciale. Brevet de invenţie = document pe care organul de stat competent îl eliberează inventatorului sau persoanei căreia acesta i-a transmis drepturile sale şi prin care se recunoaşte dreptul acestora de a exploata exclusiv invenţia un anumit timp; patentă. – Din fr. brevet.
Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX '98

BREVÉT s. patentă, (astăzi rar) licenţă. (brevet de invenţie.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

brevét s. n., pl. brevéte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

BREVÉT brevete n. Document oficial care permite deţinătorului exercite anumite funcţii. brevet de studii. brevet de invenţie document prin care un organ de stat competent conferă autorului unei invenţii dreptul exclusiv de exploatare; patent. /<fr. brevet
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

BREVÉT s.n. Document, certificat, titlu dat de o autoritate (de stat) prin care i se recunoaşte cuiva paternitatea unei invenţii sau i se asigură anumite drepturi; patentă, licenţă. [< fr. brevet].
Trimis de LauraGellner, 11.03.2006. Sursa: DN

BREVÉT s. n. document cuprinzând titlul, distincţia, calitatea acordate de o autoritate (de stat) şi care presupune anumite drepturi. o brevet de invenţie = document eliberat inventatorului de către organul de stat competent, prin care i se recunoaşte dreptul de a exploata în exclusivitate invenţia, un anumit timp; patentă. (< fr. brevet)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • brevet — [ brəvɛ ] n. m. • XIVe; « écrit, billet » fin XIIIe; dimin. de 2. bref 1 ♦ Dr. Brevet, ou acte en brevet : acte notarié dont l original est remis aux parties (certificats de propriété, de vie, quittances, etc.). 2 ♦ (1680) Acte non scellé,… …   Encyclopédie Universelle

  • brevet — BREVET. s. m. Sorte d expédition non scellée, par laquelle le Roi accorde quelque grâce, ou quelque titre de dignité. Brevet de Duc, de Conseiller d État, de Maréchal de Camp. Le brevet d une Abbaye, d un Évêché. Le brevet d une pension. Faire… …   Dictionnaire de l'Académie Française 1798

  • brevet — Brevet. s. m. Lettre courte en parchemin contenant quelque grace, quelque privilege accordé par le Roy. Brevet de Duc. Brevet de retenuë, C est un brevet par lequel le Roy assure certaine somme sur le prix d une charge, ou sur le prix d un… …   Dictionnaire de l'Académie française

  • Brevet — Bre*vet (br[ e]*v[e^]t ; 277), n. [F. brevet, LL. brevetum, fr. L. brevis short. See {Brief}.] 1. A warrant from the government, granting a privilege, title, or dignity. [French usage]. [1913 Webster] 2. (Mil.) A commission giving an officer… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Brevet — may refer to:* Brevet (military), a temporary authorization for a person to hold a higher rank * Aircrew brevet, a badge worn by qualified aircrew in the Royal Air Force and British Army * Brevet (cycling), a long distance, comfortably paced,… …   Wikipedia

  • Brevet — Bre*vet , a. (Mil.) Taking or conferring rank by brevet; as, a brevet colonel; a brevet commission. [1913 Webster] …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Brevet — (französisch ‚Patent‘, ‚Prüfung‘, ‚Diplom‘) steht für: eine Urkunde oder ein Prüfungszeugnis in der Schweiz, siehe Brevet (Urkunde) einen Titular oder Ehrenrang in den Armeen verschiedener Länder, siehe Brevet Rang eine Bezeichnung für einen… …   Deutsch Wikipedia

  • brevet — Brevet, et toute autre recognoissance, par laquelle on confesse devoir, avoir receu, ou autrement, quelque chose d aucun, Litera. Brevet, ou autre chose qu on pend au col, ou qu on lie au poignet, ou autre partie du corps, pour preserver ou… …   Thresor de la langue françoyse

  • Brevet — Bre*vet (br[ e]*v[e^]t ), v. t. [imp. & p. p. {Brevetted}; p. pr. & vb. n. {Brevetting}.] (Mil.) To confer rank upon by brevet. [1913 Webster] …   The Collaborative International Dictionary of English

  • brevet — [brə vet′; ] chiefly Brit [ brev′it] n. [ME < OFr, dim. of bref,BRIEF] [Historical] Mil.Mil. Historical a commission nominally promoting an officer to a higher honorary rank without higher pay but, sometimes, with greater authority vt.… …   English World dictionary

Share the article and excerpts

Direct link
https://romanian.en-academic.com/12511/brevet Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”