binemirositor

binemirositor: BINEMIROSITÓR, -OÁRE, binemirositori, -oare, adj. Care miroase frumos; parfumat, aromat. – Bine + mirositor. [idem DEX'84]

Trimis de paula, 19.04.2005. Sursa: DEX '75

BINEMIROSITÓR adj. v. aromat, aromatic, îmbălsămat, îmbătător, înmiresmat, parfumat.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

bíne mirositór adv. + adj.

Trimis de siveco, 18.10.2006. Sursa: Dicţionar ortografic

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

aromat — AROMÁT1, aromate, s.n. (Rar) Mirodenie. – Din sl. aromatŭ, ngr. ároma, arómatos, (modern şi) fr. aromate. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 AROMÁT2, Ă, aromaţi, te, adj. Care are aromă, cu aromă; aromatic, binemirositor, parfumat … Dicționar Român
parfumat — PARFUMÁT, Ă, parfumaţi, te, adj. 1. (Adesea fig.) Care răspândeşte parfum (1), care miroase frumos; înmiresmat. ♦ (Despre unele alimente) Aromat2 (şi cu gust plăcut). 2. Impregnat cu parfum (2). [var.: (înv.) profumát, ă adj.] – v. parfuma.… … Dicționar Român
înmiresmat — ÎNMIRESMÁT, Ă, înmiresmaţi, te, adj. Care produce sau conţine o mireasmă; parfumat, frumos mirositor. – v. înmiresma. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNMIRESMÁT adj. 1. îmbălsămat, îmbătător, parfumat, (rar) tămâiat, (pop.)… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias