binecuvântáre — s. f., pl. binecuvântäri … Romanian orthography
benedicţiune — BENEDICŢIÚNE, benedicţiuni, s.f. (bis.) Binecuvântare. [pr.: ţi u ] – Din lat. benedictio, onis, fr. bénédiction. Trimis de paula, 02.06.2002. Sursa: DEX 98 BENEDICŢIÚNE s. v. binecuvântare, blagoslovire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
blagoslovire — BLAGOSLOVÍRE, blagosloviri, s.f. Acţiunea de a blagoslovi; binecuvântare, blagoslovenie. – v. blagoslovi. Trimis de paula, 20.08.2002. Sursa: DEX 98 BLAGOSLOVÍRE s. v. binecuvântare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime blagoslovíre… … Dicționar Român
Gheorghe Zamfir — Infobox Musical artist Name = Gheorghe Zamfir Img capt = Background = non vocal instrumentalist Birth name = Gheorghe Zamfir Alias = Born = birth date and age|1941|4|6 Găeşti, Romania Died = Origin = Instrument = pan flute Voice type = Genre =… … Wikipedia
Ion Vianu — (born 1934), a Romanian writer and psychiatrist, who was exiled to Switzerland in 1977. He is the son of literary critic Tudor Vianu and his wife Elena. Ion Vianu became recognised as a radio personality for Radio Free Europe discussing attempts… … Wikipedia
binecuvântat — BINECUVÂNTÁT, Ă, binecuvântaţi, te, adj. 1. Care a primit binecuvântare religioasă; blagoslovit. ♦ fig. Înzestrat, talentat, dotat. 2. (Despre lucruri) Care are o acţiune binefăcătoare. 3. (Despre cauze, motive etc.) Bine întemeiat, îndreptăţit,… … Dicționar Român
blagoslovenie — BLAGOSLOVÉNIE, blagoslovenii, s.f. Blagoslovire. – Din sl. blagoslovenije. Trimis de paula, 20.08.2002. Sursa: DEX 98 BLAGOSLOVÉNIE s. v. binecuvântare, blagoslovire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime blagoslovénie s. f. (sil. ni… … Dicționar Român
halal — HALÁL interj. Exclamaţie care exprimă admiraţia; bravo! ♢ expr. (fam.) Halal mie (sau ţie etc.) sau halal să mi (sau să ţi etc.) fie! = bravo! te felicit! să ţi fie de bine! – Din tc. halal. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HALÁL… … Dicționar Român
hierurgie — HIERURGÍE s. f. serviciu divin de binecuvântare şi sfinţire a omului şi a firii înconjurătoare. (< fr. hiérurgie) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
otpust — OTPÚST, otpusturi, s.n. (înv. şi pop.; în biserica ortodoxă) Formulă sacramentală de binecuvântare, rostită de preot la sfârşitul slujbei; p. ext. sfârşitul slujbei religioase. ♢ expr. A şi da otpustul = a muri. A da (cuiva) otpustul = a ucide… … Dicționar Român
