nervozitate — NERVOZITÁTE s.f. Stare de enervare, de încordare nervoasă; iritare, surescitare; p. ext. nerăbdare. ♢ loc. adv. Cu nervozitate = a) în mod nervos, crispat; b) cu nerăbdare, precipitat. – Din fr. nervosité. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007.… … Dicționar Român
nerv — NERV, nervi, s.m. 1. Organ de transmisiune a impulsului nervos, care uneşte sistemul nervos central cu periferia organismului (piele, organe de simţ, muşchi, glande etc.) şi care este format din mănunchiuri de fibre reprezentând prelungirile… … Dicționar Român
paroxism — PAROXÍSM, paroxisme, s.n. Intensitate maximă, punct culminant la care ajunge o senzaţie, un sentiment, o stare, un proces, o acţiune în desfăşurare etc. ♢ loc. adv. Până la paroxism = în cel mai înalt grad, foarte tare. ♦ (Rar) Surescitare,… … Dicționar Român
surescitaţie — SURESCITÁŢIE, surescitaţii, s.f. Surescitare. [var.: surexcitáţie s.f.] – Din fr. surexcitation. Trimis de ionel, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SURESCITÁŢIE s. (fiziol.) surescitare, (rar) supraexcitare, supraexcitaţie. Trimis de siveco, 05.08.2004 … Dicționar Român
demenţă — DEMÉNŢĂ, demenţe, s.f. Alienaţie mintală; nebunie. Demenţă precoce = formă de schizofrenie care apare la tineri. Demenţă senilă = demenţă care progresează odată cu vârsta. ♦ fig. Surescitare intensă. – Din fr. démence, lat. dementia. Trimis de… … Dicționar Român
surescitabilitate — SURESCITABILITÁTE s.f. Înclinare spre surescitare. [var.: surexcitabilitáte s.f.] – Din fr. surexcitabilité. Trimis de ionel, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SURESCITABILITÁTE s. v. nervozitate. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
surescitant — SURESCITÁNT, Ă, surescitanţi, te, adj. Care provoacă surescitare. [var.: surexcitánt, ă adj.] – Din fr. surexcitant. Trimis de ionel, 29.07.2004. Sursa: DEX 98 surescitánt adj. m., pl. surescitánţi; 1. sg … Dicționar Român
destindere — DESTÍNDERE, destinderi, s.f. 1. Faptul de a se destinde; slăbire, încetare a unei încordări; relaxare; fig. încetare a unei tensiuni nervoase, a unei stări de surescitare, de încordare; liniştire. 2. Creştere a volumului unui gaz; expansiune,… … Dicționar Român
epitimie — EPITIMÍE s.f. Surescitare cerebrală. [gen. iei. / < fr. épithymie]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN EPITIMÍE s. f. surescitare cerebrală. (< fr. épithymie) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
psihoză — PSIHÓZĂ, psihoze, s.f. Boală mintală caracterizată prin tulburări ale comportamentului, gândirii sau afectivităţii bolnavului şi de care acesta nu este conştient. ♦ Stare de spirit bolnăvicioasă, caracterizată printr o surescitare obsedantă şi… … Dicționar Român
