- bifurcaţie
- BIFURCÁŢIE, bifurcaţii, s.f. Bifurcare. – Din fr. bifurcation.Trimis de paula, 21.06.2002. Sursa: DEX '98BIFURCÁŢIE s. bifurcare, (pop.) înfurcitură. (bifurcaţie unui drum.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimebifurcáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. Bifurcáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. bifurcáţiei; pl. bifurcáţii, art. bifurcáţiile (sil. -ţi-i-)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficBIFURCÁŢIE s.f. Bifurcare; loc unde se bifurcă un drum; răscruce. [gen. -iei. / cf. fr. bifurcation, it. biforcazione, lat. bifurcatio].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNBIFURCÁŢIE s. f. bifurcare; loc unde se bifurcă un drum, un râu etc. (< fr. bifurcation)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.