- înfurcitură
- ÎNFURCITÚRĂ, înfurcituri, s.f. (Rar) Bifurcare de drumuri; răspântie. [var.: înfurcătúră s.f.] – Înfurci + suf. -tură.Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98ÎNFURCITÚRĂ s. v. bifurcare, bifurcaţie.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeînfurcitúră s. f., g.-d. art. înfurcitúrii; pl. înfurcitúriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.