subordonat

subordonat
SUBORDONÁT, -Ă, subordonaţi, -te, adj. Dependent de cineva sau de ceva, aflat într-o relaţie de subordonare. ♦ Propoziţie subordonată (şi substantivat, f.) = propoziţie care depinde din punct de vedere gramatical de altă propoziţie, îndeplinind funcţiunea unei părţi de propoziţie a regentei; propoziţie secundară. ♦ (Substantivat) Subaltern. – Din fr. subordonné.
Trimis de IoanSoleriu, 28.07.2004. Sursa: DEX '98

Subordonat ≠ autonom, nesubordonat
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

SUBORDONÁT adj., s. 1. adj. v. dependent. 2. adj., s. v. subaltern. 3. adj. subsumat. (Noţiune subordonat.) 4. adj. (gram.) dependent, secundar. (Propo-ziţie subordonat.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

subordonát (log. şi subordinát) adj. m. (sil. mf. sub-), pl. subordonáţi; f. sg. subordonátă, pl. subordonáte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SUBORDONÁ//T1 subordonattă (subordonatţi, subordonatte) v. A SUBORDONA. ♢ (Propoziţie) subordonattă propoziţie secundară dependentă de o regentă. /<fr. subordonné
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

SUBORDONÁ//T2 subordonattă (subordonatţi, subordonatte) m. şi f. Persoană care se supune unui şef, care se află în subordine; subaltern. /<fr. subordonné
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

SUBORDONÁT, -Ă adj. Aflat în subordine; dependent de cineva sau de ceva. ♢ Propoziţie subordonată (şi s.f.) = propoziţie care determină o altă propoziţie, depinzând de ea; propoziţie secundară; noţiune subordonată = noţiune mai puţin generală care se cuprinde în alta cu sfera mai mare. // s.m. şi f. Inferior; subaltern. [var. subordinat, -ă adj. / cf. fr. subordonné].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

SUBORDONÁT, -Ă I. adj. care se subordonează. o propoziţie subordonată (şi s. f.) = propoziţie care determină o altă propoziţie, depinzând de ea; propoziţie secundară; noţiune subordonată = noţiune mai puţin generală care se cuprinde în alta cu sfera mai mare. II. s. m. f. inferior; subaltern. (< fr. subordonné)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • subordonát — (log. şi subordinát) adj. m. (sil. mf. sub ), pl. subordonáţi; f. sg. subordonátã, pl. subordonáte …   Romanian orthography

  • depinde — DEPÍNDE, depínd, vb. III. intranz. 1. (Despre lucruri, fapte, atitudini) A fi legat cu necesitate de..., a fi în funcţie de..., a atârna de... ♢ (Ca răspuns neprecis la o întrebare) Când se termină lucrarea? – Depinde! 2. (Despre persoane,… …   Dicționar Român

  • dependent — DEPENDÉNT, Ă, dependenţi, te, adj. Care depinde (de cineva sau de ceva); care nu este autonom. – Din fr. dépendant. Trimis de LauraGellner, 10.07.2004. Sursa: DEX 98  Dependent ≠ autonom, independent, liber, neatârnat, nedependent, slobod,… …   Dicționar Român

  • inferior — INFERIÓR, OÁRĂ, inferiori, oare, adj. 1. Care este aşezat dedesubt sau mai jos. ♦ (Despre ape curgătoare sau despre regiuni de pe cursul lor) Situat mai aproape de vărsare decât de izvor. 2. Care este din punct de vedere numeric mai mic decât… …   Dicționar Român

  • colateral — COLATERÁL, Ă, colaterali, e, adj. Lăturalnic; subordonat, secundar. ♦ (Despre rude, grade de rudenie) Care uneşte între ei pe fraţi şi surori (şi pe descendenţii acestora). – Din fr. collatéral, lat. collateralis. Trimis de IoanSoleriu,… …   Dicționar Român

  • pendinte — PENDÍNTE adj. invar. 1. Care este subordonat cuiva, care depinde de... 2. Care n a fost încă soluţionat, care urmează să fie rezolvat; (despre probleme în litigiu) care este în curs de cercetare, care aşteaptă să fie judecat. – Din lat. pendens,… …   Dicționar Român

  • subaltern — SUBALTÉRN, Ă, subalterni, e, adj., s.m. şi f. (Persoană) care este subordonată altei persoane (într o slujbă, într o muncă), care lucrează sub ordinele altuia mai mare în grad. – Din fr. subalterne. Trimis de LauraGellner, 28.07.2004. Sursa: DEX… …   Dicționar Român

  • yeoman — YÉOMAN s.m. 1. Servitor la o curte regală sau seniorială. 2. Subordonat, ajutor. 3. Om liber dintr o comunitate; (spec.) fermier liber, mic proprietar rural în Anglia. 4. Membru al unui corp de gardă englez. 5. (mar.) Ofiţer însărcinat cu… …   Dicționar Român

  • panlogism — PANLOGÍSM s.n. Doctrină filozofică după care raţionalul şi realul sunt noţiuni identice, relaţiile logice reprezentând esenţa realităţii. – Din fr. panlogisme. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX 98  panlogísm s. n. Trimis de siveco, 10.08 …   Dicționar Român

  • portărel — PORTĂRÉL, portărei, s.m. 1. Funcţionar însărcinat cu executarea unei sentinţe judecătoreşti. 2. Slujbaş domnesc subordonat portarului (2). – Portar + suf. el. Trimis de oprocopiuc, 03.04.2004. Sursa: DEX 98  PORTĂRÉL s. (jur.) (reg.) portar,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”