stâlp

stâlp
STÂLP, stâlpi, s.m. 1. Lemn lung şi gros, de obicei cioplit şi fixat în pământ, care serveşte pentru a susţine ceva; element masiv de construcţie, cu lungimea mare în raport cu dimensiunile secţiunii, confecţionat din lemn, din metal, din beton armat etc., care serveşte la susţinerea unei clădiri, a unei instalaţii, a unui pod, a liniilor electrice aeriene, a antenelor etc. ♢ expr. Stâlp de cafenea = persoană care îşi petrece timpul prin cafenele. ♦ Picior, coloană ornamentală la o mobilă (în special la pat). 2. Porţiune neexploatată dintr-un zăcământ, destinată susţinerii tavanului unui abataj. 3. fig. Persoană care constituie un sprijin, un reazem, un ajutor de bază pentru cineva. ♢ Stâlpul casei = capul familiei. – Din sl. stlŭpŭ.
Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX '98

STÂLP s. 1. v. grindă. 2. (constr.) par, parmac. (stâlp la un pridvor.) 3. v. braţ.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

STÂLP s. v. chingă, columnă, cracă, creangă, moş, ramură, stinghie, uşor.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

stâlp s. m., pl. stâlpi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

STÂLP stâlpi m. 1) Element de construcţie, lung şi gros, din lemn, din metal sau din beton armat, care, pus vertical, serveşte pentru a susţine ceva. stâlp de gard. stâlp de telegraf. ♢ A sta stâlp a sta drept şi nemişcat. stâlp de cafenea se spune despre o persoană care îşi petrece timpul mai mult prin cafenele. A pune (sau a ţintui) la stâlpul infamiei (sau ruşinii) a condamna în public faptele urâte ale cuiva. stâlp de hotar stâlp care indică o graniţă. 2) fig. Persoană care constituie un sprijin pentru cineva sau ceva. stâlpii societăţii. ♢ stâlpul casei susţinătorul (capul) familiei. /<sl. stlupu
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

stîlp (-pi), s.m. – 1. Coloană, bară. – 2. Par, pripon. – 3. Cruce aşezată pe mormînt. – 4. Sprijin, reazem. – 5. Stea, şef, personalitate de prim plan. – 6. Evanghelie care se citeşte la priveghi. sl. stlŭpŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 46; Cihac, II, 369), cf. slov. stolp, ceh. sloup, sb., cr. stup (› stup). – Der. stîlpar, s.m. (veche monedă de aur), numită "dublă spaniolă" care reprezenta cele două coloane ale lui Hercule; stîlpare, s.f. (ramură cu frunze, ramură verde; ram de salcie din Duminica Floriilor), probabil rezultat din confuzia lui stîlp cu lat. stirps sau *stirpalis "ram" (Puşcariu 1645; Puşcariu, Dacor., I, 409; Tiktin; Bărbulescu, Arhiva, XXXV, 118; Candrea); stîlpi (var. înstîlpi), vb. (a stivui, a îngrămădi); stîlpnic, s.m. (pustnic), din sl. stlŭpinĭkŭ.
Trimis de blaurb, 22.01.2009. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • stalp — • brant, bråddjup, stup, stalp …   Svensk synonymlexikon

  • Stâlp — Thi stunnen Stâlp as lacht tu halpen. (Nordfries.) – Lappenkorb; Firmenich, III, 6, 75; für Amrum: Haupt, VIII, 365, 238. Dem stehenden Hauspfeiler ist leicht zu helfen; wenn er eingestürzt, zusammengebrochen ist, dann ist es zu spät …   Deutsches Sprichwörter-Lexikon

  • stalp — …   Useful english dictionary

  • pilon — PILÓN, piloni, s.m. 1. (Adesea fig.) Stâlp puternic care susţine o construcţie sau o parte a unei construcţii. ♦ Element decorativ în formă de stâlp prismatic, aşezat la capătul unui pod (de o parte şi de alta), la intrarea într o expoziţie etc.… …   Dicționar Român

  • bornă — BÓRNĂ, borne, s.f. 1. Stâlp fixat pe marginea unui drum pentru indicarea kilometrajului, a distanţei până la localităţile de pe şosea etc. ♦ Stâlp implantat la distanţe regulate în marginea unui drum carosabil. 2. Piesă de contact montată la… …   Dicționar Român

  • coloană — COLOÁNĂ, coloane, s.f. 1. Stâlp cilindric de marmură, piatră, lemn etc., destinat să susţină o parte dintr un edificiu sau să l înfrumuseţeze. ♦ (anat.) Coloană vertebrală = totalitatea vertebrelor reunite cap la cap, formând axul de susţinere a… …   Dicționar Român

  • pilot — PILÓT1, piloţi, s.m. 1. Persoană calificată care conduce în mod efectiv o aeronavă. 2. Persoană calificată care manevrează cârma unei nave (mai ales în regiunile în care navigaţia este dificilă). 3. Persoană care conduce sau ajută la conducerea… …   Dicționar Român

  • ancoraj — ANCORÁJ, ancoraje, s.n. 1. Ancorare. 2. Loc unde se ancorează. 3. Ansamblu de piese care serveşte la ancorare. ♦ Sistem de cabluri, sfori etc. prin care se fixează un stâlp, o construcţie înaltă etc. – Ancoră + suf. aj (după fr. ancrage, it.… …   Dicționar Român

  • balustru — BALÚSTRU, baluştri, s.m. 1. Stâlp de balustradă sau de parmaclâc. 2. Compas special, folosit pentru trasarea cercurilor foarte mici. [var.: balústră s.f.] – Din fr. balustre. Trimis de paula, 17.03.2002. Sursa: DEX 98  balústru s. m., art.… …   Dicționar Român

  • pilastru — PILÁSTRU, pilaştri, s.m. Stâlp paralelipipedic prevăzut de obicei cu o bază şi cu un capitel, care serveşte ca element de ornamentaţie sau de consolidare a unui zid. – Din fr. pilastre, it. pilastro. Trimis de oprocopiuc, 24.04.2004. Sursa: DEX… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”