balustru

BALÚSTRU, baluştri, s.m. 1. Stâlp de balustradă sau de parmaclâc. 2. Compas special, folosit pentru trasarea cercurilor foarte mici. [var.: balústră s.f.] – Din fr. balustre.

Trimis de paula, 17.03.2002. Sursa: DEX '98



balústru s. m., art. balústrul; pl. balúştri, art. balúştrii

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



BALÚ//STRU balustruştri m. 1) Stâlp de forma unei coloane de dimensiuni mici, rotunjit în partea sa medie, care susţine partea superioară a unei balustrade. 2) Compas special, folosit la trasarea cercurilor foarte mici. [Sil. -lus-tru] /<fr. balustre

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



BALÚSTRU s.m. 1. Stâlp scurt care face parte dintr-o balustradă. 2. Compas special, folosit la trasarea circumferinţelor cu rază foarte mică. [pl. -uştri, var. balustră s.f. / < fr. balustre].

Trimis de LauraGellner, 07.03.2006. Sursa: DN



BALÚSTRU s. m. 1. stâlp scurt, bombat la partea inferioară, dintr-o balustradă. 2. parte laterală a capitelului ionic. 3. compas pentru trasarea circumferinţelor de diametru mic. (< fr. balustre)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN