- pilot
- PILÓT1, piloţi, s.m. 1. Persoană calificată care conduce în mod efectiv o aeronavă. 2. Persoană calificată care manevrează cârma unei nave (mai ales în regiunile în care navigaţia este dificilă). 3. Persoană care conduce sau ajută la conducerea unor vehicule feroviare prin locuri dificile. 4. (În sintagmele) Pilot automat (de comandă) = sistem tehnic care conduce automat o aeronavă sau o navă. Staţie-pilot = inslalaţie experimentală în care se fabrică de probă un anumit produs înainte de fabricarea în serie. Ştiinţă pilot = ştiinţă care orientează alte discipline prin noţiunile şi metodele ei. – Din fr. pilote.Trimis de oprocopiuc, 18.03.2004. Sursa: DEX '98PILÓT2, piloţi, s.m. Stâlp de lemn, de oţel sau de beton (armat), fixat în pământ (vertical sau înclinat) pentru a transmite la straturile de teren rezistent greutatea construcţiilor de deasupra sau pentru a consolida terenul; stâlp de susţinere. – Din fr. pilot.Trimis de oprocopiuc, 18.03.2004. Sursa: DEX '98PILÓT s. (mar.) cârmaci. (pilot pe o navă.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimepilót (persoană, obiect) s. m., pl. pilóţiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPILÓ//T1 pilotţi m. 1) Persoană specializată în conducerea unui avion; aviator. 2) Marinar specializat în manevrarea navelor (mai ales în condiţii grele de navigaţie). 3) Mecanic de locomotivă specializat în conducerea trenurilor pe sectoare dificile de circulaţie. 4) Persoană care conduce o maşină de curse. /<fr. piloteTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXPILÓ//T2 pilotţi m. Stâlp care se bate în pământ la adâncime mare pentru a consolida un teren sau pentru a susţine o construcţie de mari dimensiuni. /<fr. pilotTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXPILÓT1 s.m. 1. Conducător al unei aeronave, al unei nave, al unei maşini. ♦ Pilot automat = instalaţie care comandă automat, în zbor, cârmele unei aeronave pentru a o menţine într-o direcţie şi într-o poziţie determinată. 2. Persoană care conduce o navă în locuri în care navigaţia este anevoioasă. [< fr. pilote, it. pilota].Trimis de LauraGellner, 30.01.2007. Sursa: DNPILÓT2 s.m. Stâlp înfipt în pământ care susţine un pod, o clădire etc. [< fr. pilot].Trimis de LauraGellner, 30.01.2007. Sursa: DNPILÓT1 I. s. m. 1. conducător al unei (aero)nave, al unei maşini. o pilot automat = aparatură care menţine automat drumul unei (aero)nave. 2. persoană autorizată să conducă nave, trenuri etc. în locuri primejdioase. II. adj. (despre o uzină, o fermă etc.) care serveşte ca model, drept călăuză. o staţie pilot = staţie (2) model, etalon; vas pilot = pilotină. (< fr. pilote)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNPILÓT2 s. n. stâlp de fier, de beton armat etc. înfipt în pământ, care susţine o construcţie. (< fr. pilot)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNpilót (pilóţi), s.m. – Stîlp, pilon. fr. pilotis. Omonim al lui pilot, s.m. (cîrmaci), din fr. pilote.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.