stufărie — STUFĂRÍE, stufării, s.f. Stufăriş. [var.: (reg.) stuhăríe s.f.] – Stuf + suf. ărie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 STUFĂRÍE s. v. stufăriş. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
stufăraie — STUFĂRÁIE s.n. Stufăriş. [pr.: ra ie – var.: (reg.) stuhăráie s.f.] – Stuf + suf. ăraie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 STUFĂRÁIE s. v. stufăriş. Trimis de siveco … Dicționar Român
bunget — BUNGÉT, bungeturi, s.n. (reg.) Pădure sau porţiune de pădure deasă şi întunecoasă; desiş. [acc. şi: búnget] – cf. alb. b u n k. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98 BUNGÉT s. v. crâng, desiş, hăţiş, piedicuţă, stufăriş, tufăriş, tufiş.… … Dicționar Român
ciritei — ciritéi s.m. – Tufiş, desiş, teren despădurit. – var. ceretei, ceretel. Rut. (o)čeret stufăriş (Skok 64; DAR). Nu este probabilă ipoteza lui Cihac, II, 491, bazată pe mag. cserje, de la cser stejar . – Der. citirişcă, s.f. (tufiş), cu metateză… … Dicționar Român
desime — DESÍME, desimi, s.f. Însuşirea de a fi des2, compact sau îndesat; (concr.) desiş (2). – Des2 + suf. ime. Trimis de IoanSoleriu, 12.07.2004. Sursa: DEX 98 Desime ≠ rărime Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime DESÍME s. densitate. (Ce… … Dicționar Român
desiş — DESÍŞ, desişuri, s.n. 1. Grup de arbuşti, de tufe, de buruieni etc.; p. ext. pădure tânără foarte deasă. 2. fig. (Rar) Mulţime mare, îngrămădeală, îmbulzeală (de oameni). – Des2 + suf. iş. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 Desiş ≠… … Dicționar Român
huceag — HUCEÁG, huceaguri, s.n. (reg.) Pădure mică, tânără şi deasă; tufiş, crâng, huci. – Din ucr. huščak. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HUCEÁG s. v. crâng, desiş, hăţiş, stufăriş, tufăriş, tufiş. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
huci — HUCI, huciuri, s.n. (reg.) Pădure mică, tânără şi deasă; tufiş, crâng, huceag. ♢ expr. A umbla huci marginea = a umbla fără rost, fără ţintă. – Din ucr. husca desiş . Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HUCI1, huci, s.m. (reg.) Unealtă de … Dicționar Român
hălăciugă — HĂLĂCIÚGĂ, hălăciugi, s.f. (reg.) 1. Tufiş, desiş de mărăcini, de lăstari etc. 2. Păr zbârlit, ciufulit. – et. nec. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HĂLĂCIÚGĂ s. v. ciuf, crâng, desiş, hăţiş, stufăriş, tufăriş, tufiş. Trimis de siveco … Dicționar Român
stohan — stohán s.n. (reg.) stufăriş. Trimis de blaurb, 17.01.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român