- strălucoare
- STRĂLUCOÁRE s. v. lucire, scânteiere, sclipire, sticlire, strălucire.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
lucoare — LUCOÁRE, lucori, s.f. (înv. şi arh.) Lumină; lucire, strălucire. – lat. lucor, oris. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 LUCOÁRE s. v. lucire, lumină, scânteiere, sclipire, sticlire, strălucire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
sticlire — STICLÍRE, sticliri, s.f. Lumină vie, scânteietoare; lucire, strălucire, sclipire. – v. sticli. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 STICLÍRE s. 1. lucire, scânteiere, sclipire, strălucire, (rar) străluciu, străluminare, (înv.), lucoare … Dicționar Român
strălucire — STRĂLUCÍRE, (rar) străluciri, s.f. 1. Acţiunea de a străluci şi rezultatul ei; intensitatea unei lumini vii. ♦ Lumină vie reflectată; scânteiere, sclipire; spec. iluminare produsă de un astru. ♦ (fiz.) Mărime care caracterizează un izvor de… … Dicționar Român