strălucos

strălucos
strălucós, -oásă, adj. 1. (înv.) strălucitor, scânteietor. 2. (reg.; în compus) goangă strălucoasă = licurici.
Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”