strânsură

strânsură
STRÂNSÚRĂ, strânsuri, s.f. I. 1. Adunare, grămadă, mulţime (strânsă la un loc); strânsătură. ♦ (Peior (peiorativ).) Oameni lipsiţi de valoare; adunătură. ♢ loc. adj. De strânsură = de tot felul; comun, mediocru, improvizat. Oaste de strânsură = (în organizarea militară medievală a Moldovei) oaste formată din ţărani, târgoveţi şi boieri cu slugile lor, care luptau alături de trupele regulate. 2. Plante erbacee care se culeg de pe câmp şi se pun la păstrare; recoltă; nutreţ. II. Apăsare, presare; presiune. – Strâns2 + suf. -ură.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

STRÂNSÚRĂ s. (depr.) adunătură, gloată, scursură, şleahtă, (Ban.) zbor. (Nu e decât o strânsură de neis-prăviţi.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

STRÂNSÚRĂ s. v. adunare, agoniseală, agonisire, agonisită, apăsare, colică, crampă, economie, furaj, grămadă, greutate, îmbrăţişare, îmbrăţişat, înlănţuire, întrunire, maldăr, morman, movilă, nutreţ, presare, presiune, purcoi, recoltă, reuniune, rod, spasm, strângere, strânsoare, tetanie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

strânsúră s. f., g.-d. art. strânsúrii; pl. strânsúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

STRÂNSÚR//Ă strânsurăi f. 1) : strânsură de mână strângere de mână. 2) peior. Ceea ce a fost strâns de pe unde s-a putut, fără nici un discernământ; adunătură. Oaste de strânsură. ♢ De strânsură a) de tot felul; b) din ceea ce a rămas la urmă. 3) Cantitate de produse agricole strânse dintr-o recoltare. /strâns + suf. strânsurăură
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • strânsúrã — s. f., g. d. art. strânsúrii; pl. strânsúri …   Romanian orthography

  • adunătură — ADUNĂTÚRĂ, adunături, s.f. 1. Grup format prin adunarea la un loc a unor obiecte disparate; grămadă nesistematizată. 2. (peior.) Grămadă de oameni adunaţi din întâmplare, gloată, strânsură. – Aduna + suf. ătură. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007 …   Dicționar Român

  • apăsare — APĂSÁRE, apăsări, s.f. Acţiunea de a apăsa şi rezultatul ei. ♦ Stare a celui chinuit, copleşit de suferinţă, de griji materiale sau morale. – v. apăsa. Trimis de cata, 28.02.2004. Sursa: DEX 98  APĂSÁRE s. 1. greutate, presare, presiune,… …   Dicționar Român

  • colică — CÓLICĂ, colici, s.f. Durere abdominală violentă. Trimis de fery, 22.03.2004. Sursa: DLRC  CÓLICĂ, colici, s.f. (Mai ales la pl.) Simptom al unei boli la om şi la animale, manifestat prin dureri puternice produse de contracţia musculară a… …   Dicționar Român

  • economie — ECONOMÍE, (2, 3) economii, s.f. 1. Ansamblul activităţilor umane desfăşurate în sfera producţiei, distribuţiei şi consumului bunurilor materiale şi serviciilor. ♦ Economie naţională = totalitatea activităţilor şi interdependenţelor economice la… …   Dicționar Român

  • gloată — GLOÁTĂ, gloate, s.f. 1. (depr.) Mulţime (pestriţă) de oameni strânşi la un loc; buluc, adunătură. 2. (În orânduirea feudală) Unitate de infanterie alcătuită din ţărani. – Din sl. glota. Trimis de gall, 20.03.2008. Sursa: DEX 98  GLOÁTĂ s., adv.… …   Dicționar Român

  • grămadă — GRĂMÁDĂ, grămezi, s.f. 1. Cantitate mare de obiecte, de materiale strânse ori aflate la un loc (unele peste altele); îngrămădire. ♦ (Adverbial) În mare cantitate (la un loc), formând o grămadă (1). ♢ expr. A cădea (sau a se prăbuşi) grămadă = a… …   Dicționar Român

  • mişină — MÍŞINĂ, mişine, s.f. 1. (reg.) Grămadă de cereale, de alimente etc. adunate ca provizie; strânsură; mulţime de bunuri, bogăţie, avere. 2. (reg.) Gaură în pământ sau muşuroi în care îşi depozitează unele animale hrana pentru iarna; p. ext. vizuină …   Dicționar Român

  • movilă — MOVÍLĂ, movile, s.f. 1. Ridicătură de pământ naturală, mai mică şi mai rotunjită decât dealul, care se află de obicei în regiunile de câmpie sau de podişuri joase. 2. Mică ridicătură de pământ sau de pietre, făcută de om pentru a servi ca semn de …   Dicționar Român

  • nutreţ — NUTRÉŢ, nutreţuri, s.n. Nume dat plantelor recoltate care servesc ca hrană animalelor domestice erbivore; hrana animalelor erbivore constituită din aceste plante; furaj. ♦ p.gener. (pop.) Hrană pentru animale. – lat. nutricium. Trimis de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”