liniştire — LINIŞTÍRE, liniştiri, s.f. Acţiunea de a (se) linişti şi rezultatul ei; linişte. – v. linişti. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Liniştire ≠ agitare, alarmare, aţâţare Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime LINIŞTÍRE s … Dicționar Român
strună — STRÚNĂ, strune, s.f. 1. Fir elastic confecţionat din metal, din intestine de animale etc. care se întinde pe unele instrumente muzicale şi produce, prin vibrare, sunete; coardă. ♢ expr. A cânta (sau a bate) cuiva în strună (sau în struna cuiva) … Dicționar Român
încordare — ÎNCORDÁRE, încordări, s.f. Acţiunea de a (se) încorda şi rezultatul ei; încordătură. – v. încorda. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Încordare ≠ destindere, relaxare Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime ÎNCORDÁRE s. 1.… … Dicționar Român
încordătură — ÎNCORDĂTÚRĂ, încordături, s.f. (înv.) Încordare. – Încorda + suf. ătură. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 ÎNCORDĂTÚRĂ s. v. încordare, înstrunare, întindere, strunire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime încordătúră s. f … Dicționar Român
înfrânare — ÎNFRÂNÁRE, înfrânări, s.f. Acţiunea de a (se) înfrâna; fig. reţinere, abţinere, cumpătare. – v. înfrâna. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNFRÂNÁRE s. 1. v. împiedicare. 2. v. strunire. 3. v. reţinere. 4 … Dicționar Român
înstrunare — ÎNSTRUNÁRE, înstrunări, s.f. Acţiunea de a înstruna şi rezultatul ei. – v. înstruna. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNSTRUNÁRE s. 1. (muz.) acordaj, acordare, (rar) strunire. (înstrunare unui instrument cu coarde.) 2. v. în… … Dicționar Român