- strunit
- STRUNÍT adj. 1. v. încordat. 2. domolit, înfrânat, liniştit, potolit. (Un animal strunit.)Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
înstrunat — ÎNSTRUNÁT, Ă, înstrunaţi, te, adj. 1. Acordat. 2. Strâns în chingă, în frâu; strunit. ♦ fig. Potolit; înfrânat; strunit. – v. înstruna. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNSTRUNÁT adj. 1. (muz.) acordat. (Vioară înstrunat.) 2.… … Dicționar Român
domolit — ≠ agitat Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime DOMOLÍT adj. 1. v. atenuat. 2. încetinit, liniştit, potolit. (Fugă domolit.) 3. v. calmat. 4. v. calm. 5. v. cum pătat. 6. v. strunit. 7 … Dicționar Român
liniştit — LINIŞTÍT, Ă, liniştiţi, te, adj. 1. Lipsit de zgomot, de intensitate, de agitaţie. 2. Lipsit de griji, de frământări; calm, stăpânit; flegmatic, imperturbabil, placid. – v. linişti. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Liniştit ≠… … Dicționar Român
nărăvaş — NĂRĂVÁŞ, Ă, nărăvaşi, e, adj. (Despre cai sau alte animale) Care nu se lasă strunit, care muşcă, azvârle din picioare etc.; vicios, arţăgos. – Nărav + suf. aş. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 NĂRĂVÁŞ adj. năbădăios, nărăvit,… … Dicționar Român
potolit — POTOLÍT, Ă, potoliţi, te, adj. Lipsit de intensitate, de agitaţie; liniştit, domol; aşezat, blând. ♦ (Despre mers) Încet, fără grabă. ♦ (Despre foc) Care arde fără vâlvătăi; mocnit, stins; (despre lumină) palid, difuz. ♦ (Despre sunete) Slab,… … Dicționar Român
încordat — ÎNCORDÁT, Ă, încordaţi, te, adj. 1. Care se află în stare de tensiune. ♦ fig. Care vădeşte, exprimă o stare de tensiune, de încordare. ♦ fig. Concentrat, atent, vigilent; înfrigurat, febril. 2. (Despre arcuri) Cu coarda întinsă. ♦ (Despre… … Dicționar Român
înfrânat — ÎNFRÂNÁT, Ă, înfrânaţi, te, adj. 1. (Despre animale de ham) Căruia i s a pus frâu. 2. (Despre maşini) Care merg cu frâna pusă. – v. înfrâna. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNFRÂNÁT adj. 1. v. împiedicat. 2. v. strunit. 3. cal… … Dicționar Român