incordare — in·cor·dà·re v.tr. (io incòrdo) 1. TS artig. mettere le corde a uno strumento musicale o a un attrezzo: incordare una chitarra, una racchetta da tennis 2. OB legare con una o più corde {{line}} {{/line}} DATA: sec. XIV. ETIMO: der. di corda con… … Dizionario italiano
incordare — {{hw}}{{incordare}}{{/hw}}A v. tr. (io incordo ) Fornire della o delle corde: incordare l arco. B v. intr. pron. Divenire rigido come una corda: mi si incorda un muscolo … Enciclopedia di italiano
încordáre — s. f., g. d. art. încordärii; pl. încordäri … Romanian orthography
tensiune — TENSIÚNE, tensiuni, s.f. 1. Stare a ceea ce este întins; încordare. ♦ fig. Situaţie încordată; zbucium sufletesc, nervozitate. ♦ Forţă interioară care ia naştere într un corp supus unor forţe exterioare. 2. Diferenţă de potenţial între două… … Dicționar Român
efort — EFÓRT, eforturi, s.n. 1. Încordare voluntară a puterilor fizice sau psihice ale organismului în vederea realizării unui randament superior celui obişnuit; strădanie, străduinţă. 2. (fiz.) Rezultantă a forţelor interioare dintr o secţiune a unui… … Dicționar Român
febrilitate — FEBRILITÁTE s.f. Încordare, înfrigurare; activitate intensă, vie. – Din fr. fébrilité. Trimis de cornel, 09.05.2004. Sursa: DEX 98 FEBRILITÁTE s. v. înfrigurare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime febrilitáte s. f. (sil. bri ), g.… … Dicționar Român
febră — FÉBRĂ s.f. 1. Temperatură ridicată a corpului, care constituie reacţia organismului la un agent infecţios, toxic etc.; temperatură, căldură, arşiţă, fierbinţeală. ♦ (Urmat de determinări arătând felul bolii) Nume dat mai multor boli care se… … Dicționar Român
contracţie — CONTRÁCŢIE, contracţii, s.f. 1. Încordare, zgârcire a muşchilor, a corpului etc.; contractare. 2. Micşorare a volumului unui corp în urma unui proces fizic sau tehnologic (uscare, răcire, ardere, solidificare). – Din fr. contraction, lat.… … Dicționar Român
liric — LÍRIC, Ă, lirici, ce, adj. 1. (Mai ales despre poezii) Care exprimă direct stări afective personale, sentimente intime. ♦ (Substantivat, f.) Poezia lirică (1), genul poetic liric. ♦ (Substantivat, f.) Totalitatea operelor lirice (1) ale unui poet … Dicționar Român
relaxa — RELAXÁ, relaxez, vb. I. 1. tranz. A pune un sistem fizic scos din starea de echilibru termodinamic, electric etc. în stare de libertate, acesta revenind lent la vechea stare sau la o nouă stare de echilibru. 2. refl. (Despre tensiunile mecanice… … Dicționar Român