jaf — JAF, jafuri, s.n. 1. Furt săvârşit prin violenţă; jefuire, jecmăneală. ♢ loc. vb. A face jaf = a jefui, a prăda. ♢ (înv.; concr.) Lucruri jefuite, pradă. 2. (fam.) Consum, cheltuială fără măsură, risipă; distrugere. ♢ expr. Jaf în ciuperci! se… … Dicționar Român
racket — RÁCKET s.n. (Liv.) Stoarcere de bani prin intimidare şi violenţă; extorsiune. [pron. rá chet. / < engl., fr. racket]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN RACKET RÁ CHET/ s. n. stoarcere de bani prin intimidare şi violenţă;… … Dicționar Român
extorcare — EXTORCÁRE, extorcări, s.f. Acţiunea de a extorca şi rezultatul ei; extorsiune. [var.: estorcáre s.f.] – v. extorca. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 EXTORCÁRE s. (fig.) stoarcere. (extorcare cuiva de bani.) Trimis de siveco,… … Dicționar Român
extorsiune — EXTORSIÚNE, extorsiuni, s.f. (Rar) Extorcare. [pr.: si u ] – Din fr. extorsion, lat. extorsio, onis. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 extorsiúne s. f. → torsiune Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic … … Dicționar Român
jintuit — JINTUÍT1 s.n. Jintuire. ♦ (concr.) Zer gras stors din caş după frământare; jintuială. – v. Jintui. Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 JINTUÍT2, Ă, jintuiţi, te, adj. (Despre caş) Care este frământat şi stors de zer. – v. jintui. Trimis… … Dicționar Român
oprimare — OPRIMÁRE, oprimări, s.f. Acţiunea de a oprima şi rezultatul ei; asuprire, împilare. – v. oprima. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Oprimare ≠ libertate Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime OPRIMÁRE s. asuprire,… … Dicționar Român
secreţie — SECRÉŢIE, secreţii, s.f. (fiziol.) 1. Produs lichid sau solid rezultat din activitatea celulelor glandulare. ♢ Glandă cu secreţie internă = glandă care varsă materia secretată în circuitul sangvin. Glandă cu secreţie externă = glandă care elimină … Dicționar Român
sfănţuit — sfănţuít, sfănţuíturi, s.n. (înv. şi fam.) 1. mituire. 2. stoarcere de bani, de bunuri etc.; escrocare. Trimis de blaurb, 08.12.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
stoarce — STOÁRCE, storc, vb. III. tranz. 1. A presa, a strânge un lucru pentru a scoate (o parte din) lichidul pe care îl conţine; spec. a răsuci în sens contrar capetele unui material textil pentru a face să iasă o parte din lichidul cu care este îmbibat … Dicționar Român
storcătoare — STORCĂTOÁRE, storcători, s.f. Aparat de stors sau de tescuit. – Stoarce + suf. ătoare. Trimis de ionel, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 storcătoáre s. f., g. d. art. storcătórii; pl. storcătóri Trimis de siveco, 25.08.2007. Sursa: Dicţionar… … Dicționar Român
