- beteji
- BETEJÍ, betejesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. (pop.) A provoca cuiva o infirmitate sau a rămâne infirm. ♦ refl. spec. A face o hernie. 2. refl. (reg.) A se îmbolnăvi. [var.: betegí vb. IV] – Din beteag.Trimis de paula, 02.06.2002. Sursa: DEX '98BETEJÍ vb. v. îmbolnăvi, mutila, schilodi.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimebetejí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. betejésc, imperf. 3 sg. betejeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. betejeáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA BETEJ//Í betejiésc tranz. pop. A face să se betejească. /Din beteagTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE BETEJ//Í mă betejiésc intranz. A deveni beteag. /Din beteagTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.