spontaneitate

spontaneitate
SPONTANEITÁTE s.f. Însuşire a ceea ce este spontan. ♦ Vioiciune, promptitudine, naturaleţe promptă în atitudini, în comportări etc. [pr.: -ne-i-] – Din fr. spontanéité.
Trimis de LauraGellner, 25.07.2004. Sursa: DEX '98

SPONTANEITÁTE s. v. naturaleţe.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

spontaneitáte s. f. (sil. -ne-i-), g.-d. art. spontaneităţii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SPONTANEITÁTE f. Caracter spontan. [G.-D. spontaneităţii; Sil. -ne-i-] /<fr. spontaneité
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

SPONTANEITÁTE s.f. Însuşirea a tot ceea ce este spontan. ♦ Vioiciune, promptitudine. [pron. -ne-i-. / cf. fr. spontanéité].
Trimis de LauraGellner, 04.05.2007. Sursa: DN

SPONTANEITÁTE s. f. însuşirea de a fi spontan; spontaneism. ♢ vioiciune, promptitudine. (< fr. spontanéité)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • spontaneitáte — s. f. (sil. ne i ), g. d. art. spontaneitäţii …   Romanian orthography

  • volubilitate — VOLUBILITÁTE s.f. 1. Uşurinţă de a vorbi mult şi repede; locvacitate. ♦ Spontaneitate; promptitudine. 2. Proprietate a unor plante de a şi înfăşura tulpina în jurul unui arac, al unei sfori etc. – Din fr. volubilité, lat. volubilitas, atis.… …   Dicționar Român

  • spontaneism — spontaneísm s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  SPONTANEÍSM s.n. (Liv.) Caracter spontan; spontaneitate. ♦ Concepţie şi practică care neagă necesitatea şi rolul organizării în lupta politică împotriva puterii… …   Dicționar Român

  • cula — culá ( léz, át), vb. – A nimici, a distruge, a scoate din luptă (un adversar, în afaceri). fr. couler. – Der. culaj, s.n. (pierdere), din fr. coulage; culant, adj., din fr. coulant; culanţă, s.f. (rapiditate, eficienţă, spontaneitate în afaceri) …   Dicționar Român

  • dezinvoltură — DEZINVOLTÚRĂ s.f. (livr.) Atitudine sau comportare firească, degajată, plină de îndrăzneală. – Din fr. désinvolture. Trimis de LauraGellner, 17.07.2004. Sursa: DEX 98  DEZINVOLTÚRĂ s. v. naturaleţe. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime… …   Dicționar Român

  • natural — NATURÁL, Ă, naturali, e, adj., adv., s.n. I. adj. 1. Care se referă la natură (1), care aparţine naturii; care se găseşte în natură. ♢ Bogăţie naturală = bogăţie (necultivată) a solului sau a subsolului, a unei regiuni, a unei ţări. Ştiinţele… …   Dicționar Român

  • naturaleţe — NATURALÉŢE s.f. Lipsă de artificialitate, de afectare, comportare firească, atitudine naturală (I 3). – Din it. naturalezza. Trimis de cornel, 04.06.2004. Sursa: DEX 98  NATURALÉŢE s. 1. degajare, dezinvoltură, firesc, simplitate, spontaneitate …   Dicționar Român

  • naturalitate — NATURALITÁTE s. v. degajare, dezinvoltură, firesc, naturaleţe, simplitate, spontaneitate. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  naturalitáte s. f., g. d. art. naturalităţii Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … …   Dicționar Român

  • nonşalanţă — NONŞALÁNŢĂ s.f. (livr.) Indiferenţă; degajare (ostentativă). – Din fr. nonchalance. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  NONŞALÁNŢĂ s. v. degajare, dezinvoltură, firesc, naturaleţe, simplitate, spontaneitate. Trimis de siveco, 13.09 …   Dicționar Român

  • vioiciune — VIOICIÚNE, vioiciuni, s.f. 1. Calitatea de a fi vioi; sprinteneală, zburdălnicie, agerime în mişcări; însufleţire, animaţie. ♦ Neastâmpăr, strălucire, expresie vie; elan, avânt. 2. Capacitatea de a înţelege cu uşurinţă ceva, de a reacţiona… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”