splinuţă

splinuţă
SPLINÚŢĂ, splinuţe, s.f. (bot.) 1. Splină (2). 2. Plantă erbacee meliferă din familia compozeelor, cu tulpină păroasă, cu flori galbene reunite în ciorchini (Solidago virgaurea).Splină + suf. -uţă.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

SPLINÚŢĂ s. (bot.; Solidago virgaurea) (reg.) mănunchi, splinariţă, zmeoaică, floare-boie-rească, floare-buiacă, vargă-de-aur.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

SPLINÚŢĂ s. v. splină.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

splinúţă s. f., g.-d. art. splinúţei; pl. splinúţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SPLINÚŢ//Ă splinuţăe f. Plantă erbacee cu tulpina păroasă, cu flori mari, prelungi, dinţate, care creşte prin păduri, tufărişuri şi fâneţe, fiind folosită în scopuri medicinale. /splină + suf. splinuţăuţă
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • splină — SPLÍNĂ, spline, s.f. 1. Organ anatomic intern, moale şi spongios, de culoare roşie violetă, situat în partea superioară stângă a cavităţii abdominale, care produce limfocite, anticorpi, depozitează sângele etc. ♢ loc. adj. Fără splină = (despre… …   Dicționar Român

  • solidago — solidágo s. m. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  SOLIDÁGO s.m. Plantă erbacee cu flori bogate de culoare galbenă; (pop.) splinuţă. [< fr. solidago]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN  SOLIDÁGO s. m.… …   Dicționar Român

  • aur — ÁUR s.n. 1. Metal preţios, de culoare galbenă strălucitoare, foarte maleabil şi ductil, folosit pentru a fabrica obiecte de podoabă, de artă, monede (servind din această cauză şi ca etalon al valorii) etc. ♦ fig. Lucru valoros, preţios. ♢ Aur alb …   Dicționar Român

  • floareboierească — FLOARE BOIEREÁSCĂ s. v. splinuţă. Trimis de siveco, 03.02.2008. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • floarebuiacă — FLOAREBUIÁCĂ s. v. splinuţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • mănunchi — MĂNÚNCHI, mănunchiuri, s.n. 1. Cantitate de fire de grâu, de iarbă etc. care poate fi cuprinsă cu mâna; mână, mănuşă (2). 2. (De obicei urmat de determinări introduse prin prep. de ) Buchet de flori. ♦ Legătură de mai multe obiecte de acelaşi fel …   Dicționar Român

  • splinariţă — SPLINÁRIŢĂ s. v. splinuţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • vargă — VÁRGĂ, (1) vergi, (2) vărgi, s.f. I. 1. Nuia lungă, subţire şi flexibilă, tăiată de obicei dintr o ramură dreaptă de arbore. ♢ expr. (Adesea adverbial) A tremura vargă (sau ca varga) = a tremura foarte tare, din tot corpul (de frică sau de frig) …   Dicționar Român

  • zmeoaică — ZMEOÁICĂ, zmeoaice, s.f. 1. Personaj feminin fantastic din basme, imaginat ca o femeie uriaşă, cu puteri supranaturale, întruchipând răutatea; zmeoaie (1). 2. Plantă erbacee din familia umbeliferelor, cu tulpina cilindrică, cu flori albe sau… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”