splină — SPLÍNĂ, spline, s.f. 1. Organ anatomic intern, moale şi spongios, de culoare roşie violetă, situat în partea superioară stângă a cavităţii abdominale, care produce limfocite, anticorpi, depozitează sângele etc. ♢ loc. adj. Fără splină = (despre… … Dicționar Român
solidago — solidágo s. m. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic SOLIDÁGO s.m. Plantă erbacee cu flori bogate de culoare galbenă; (pop.) splinuţă. [< fr. solidago]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN SOLIDÁGO s. m.… … Dicționar Român
aur — ÁUR s.n. 1. Metal preţios, de culoare galbenă strălucitoare, foarte maleabil şi ductil, folosit pentru a fabrica obiecte de podoabă, de artă, monede (servind din această cauză şi ca etalon al valorii) etc. ♦ fig. Lucru valoros, preţios. ♢ Aur alb … Dicționar Român
floareboierească — FLOARE BOIEREÁSCĂ s. v. splinuţă. Trimis de siveco, 03.02.2008. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
floarebuiacă — FLOAREBUIÁCĂ s. v. splinuţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
mănunchi — MĂNÚNCHI, mănunchiuri, s.n. 1. Cantitate de fire de grâu, de iarbă etc. care poate fi cuprinsă cu mâna; mână, mănuşă (2). 2. (De obicei urmat de determinări introduse prin prep. de ) Buchet de flori. ♦ Legătură de mai multe obiecte de acelaşi fel … Dicționar Român
splinariţă — SPLINÁRIŢĂ s. v. splinuţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
vargă — VÁRGĂ, (1) vergi, (2) vărgi, s.f. I. 1. Nuia lungă, subţire şi flexibilă, tăiată de obicei dintr o ramură dreaptă de arbore. ♢ expr. (Adesea adverbial) A tremura vargă (sau ca varga) = a tremura foarte tare, din tot corpul (de frică sau de frig) … Dicționar Român
zmeoaică — ZMEOÁICĂ, zmeoaice, s.f. 1. Personaj feminin fantastic din basme, imaginat ca o femeie uriaşă, cu puteri supranaturale, întruchipând răutatea; zmeoaie (1). 2. Plantă erbacee din familia umbeliferelor, cu tulpina cilindrică, cu flori albe sau… … Dicționar Român
