baretă — BARÉTĂ1, barete s.f. 1. Bentiţă îngustă de piele cu care se încheie un pantof. 2. Bucată îngustă de metal fixată transversal pe un obiect tot de metal (tabacheră, decoraţie etc.). 3. Panglică de decoraţie; semn distinctiv al unei decoraţii care… … Dicționar Român
bandeletă — bandelétă s. f., pl. bandeléte Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic BANDELÉTĂ s.f. 1. (Franţuzism) Bentiţă. 2. (anat.) Mănunchi de fibre conjunctive sau nervoase. [< fr. bandelette]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007.… … Dicționar Român
falţ — FALŢ, falţuri, s.n. 1. Cleşte de formă specială, folosit la tragerea pe calapod a feţelor încălţămintei. 2. Fiecare dintre bucăţile mici de piele care cad în urma prelucrării pieilor la maşina de fălţuit. 3. Tăietură, scobitură făcută pe marginea … Dicționar Român
bantă — BÁNTĂ, benţi, s.f. 1. Bandă2 (1). ♦ Fâşie de pânză cusută pe marginea gulerului şi a mânecilor cămăşii. 2. (înv.; la pl.) Cătuşe, obezi. [pl. şi: bente] – Din rus. bant(a). Trimis de paula, 16.03.2002. Sursa: DEX 98 BÁNTĂ s. 1. v. bandă. 2. ba … Dicționar Român
bendiţă — BENDÍŢĂ s.f. v. bentiţă. Trimis de paula, 02.06.2002. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
bridă — BRÍDĂ, bride, s.f. 1. Gaică prin care se petrece cordonul sau cu care se încheie o copcă. 2. Piesă metalică în formă de U , care face legătura între arcuri şi osii. ♦ Piesă metalică în forma unei coroane circulare, care se aplică pe tuburi, la… … Dicționar Român
cordea — CORDEÁ, cordele, s.f. 1. Panglică îngustă care serveşte ca ornament (legată în păr, la gât, la pălărie etc.). 2. (zool.) Tenie. 3. Peşte marin în formă de panglică şi cu aripioarele dorsală, codată şi anală contopite (Ophidion barbatum). [var.:… … Dicționar Român
gaică — GÁICĂ, găici, s.f. 1. Bandă (lată) de stofă cusută la o haină, în spate şi în dreptul taliei, pentru a strânge creţurile, în scop decorativ etc. 2. Fiecare dintre bentiţele de stofă sau de şnur fixate în talie la unele haine, prin care se petrece … Dicționar Român
pumnată — pumnátă, pumnáte, s.f. (reg.) bentiţă cusută de jur împrejurul părţii de jos a rochiţei. Trimis de blaurb, 07.11.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
şiret — ŞIRÉT1, şireturi, s.n. 1. Bentiţă îngustă de bumbac, ţesută tubular sau în fâşie, care, petrecută prin butoniere speciale, serveşte pentru a lega sau a strânge încălţămintea sau diferite obiecte de îmbrăcăminte. ♦ Fâşie îngustă şi groasă de… … Dicționar Român