- sorginte
- SORGÍNTE, sorginţi, s.f. 1. (livr.) Izvor, sursă, origine. 2. (înv.) Izvor de apă. – Din it. sorgente.Trimis de LauraGellner, 05.12.2008. Sursa: DEX '98SORGÍNTE s. v. izvor, început, obârşie, origine, provenienţă, sursă.Trimis de siveco, 27.09.2008. Sursa: Sinonimesorgínte s. f., g.-d. art. sorgínţii; pl. sorgínţiTrimis de siveco, 27.09.2008. Sursa: Dicţionar ortograficSORGÍN//TE sorginteţi f. 1) înv. Loc de unde izvorăşte o apă; izvor. 2) fig. livr. Sursă de informaţie; izvor. /<it. sorgenteTrimis de siveco, 27.09.2008. Sursa: NODEXSORGÍNTE s.f. (Liv.) Izvor, sursă (de informaţii); origine. [pl. -nţi. / < it. sorgente].Trimis de LauraGellner, 27.09.2008. Sursa: DNSORGÍNTE s. f. izvor, sursă; origine. (< it. sorgente)Trimis de raduborza, 27.09.2008. Sursa: MDNSORGÍNTE, (1) sorginte, s.f., (2) sorginţi, s.m. 1. (Livresc) Izvor, sursă de informaţii; origine. 2. (înv.) Izvor de apă. – it. sorgente.Trimis de gall, 27.09.2008. Sursa: DLRMsorgínte s.f. – Sursă, izvor. it. sorgente.Trimis de blaurb, 05.01.2009. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.