apărătoare — APĂRĂTOÁRE s. I. 1. v. gardă. 2. (reg.) ceatlău, gânj. (apărătoare la sanie.) II. 1. (bot.; Calamintha clinopodium) (reg.) somnişor. 2. (bot.; Mentha pulegium) (pop.) izmă proastă, (reg.) busuioc de câmp, busuiocul cerbilor, (Transilv.) polei.… … Dicționar Român
rhoeas — MAC s. (bot.) 1. (Papaver somniferum) (reg.) paparună, somnişor. 2. (Papaver rhoeas) (reg.) măcuţ, paparună, păpăruie, somnişor. 3. mac cornut (Glaucium corniculatum şi phoeniceum) = (reg.) paparună. Trimis de siveco, 16.10.2008. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
mac — MAC1 interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită strigătul raţelor. – Onomatopee. Trimis de claudia, 12.04.2007. Sursa: DEX 98 MAC2, maci, s.m. 1. Numele mai multor plante din familia papaveraceelor, cu flori de obicei roşii şi cu seminţe… … Dicționar Român
mărgea — MĂRGEÁ, ÍCĂ, mărgele, s.f. 1. Boabă (mică) de sticlă, de piatră etc., de forme şi culori diferite (înşirată pe aţă, cusută pe un veşmânt etc.), folosită ca podoabă; (la pl.) şirag format din asemenea obiecte. 2. (La pl.) Protuberanţe ale pielii… … Dicționar Român
somn — SOMN1, somni, s.m. Peşte teleostean răpitor cu corpul lung, fără solzi, lăţit în partea de dinainte, cu capul turtit, cu gura armată de dinţi puternici şi cu mustăţi lungi (Silurus glanis). – Din sl. somŭ. cf. bg., rus. s o m. Trimis de RACAI, 13 … Dicționar Român
somnicaş — somnicáş, somnicáşi, s.m. (reg.) somn mic (peşte); somnuleţ, somnişor, somotei. Trimis de blaurb, 20.12.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
somnuleţ — SOMNULÉŢ1, somnuleţi, s.m. Somnişor1. – Somn1 + suf. uleţ. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SOMNULÉŢ2 s.n. Somnişor2. – Somn2 + suf. uleţ. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SOMNULÉŢ s … Dicționar Român
somoiag — somoiág s. m., pl. somoiégi Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic somoiág, somoiégi, s.m. (reg.) pui de somn (peşte); somnicaş, somnuleţ, somnişor, somotei. Trimis de blaurb, 20.12.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
talpă — TÁLPĂ, tălpi, s.f. 1. 1. Partea inferioară a labei piciorului; la om şi la unele animale, de la degete până la călcâi, care vine în atingere cu pământul şi pe care se sprijină corpul. ♢ expr. A o apuca la talpă sau a şi lua tălpile la spinare = a … Dicționar Român
